{"id":367,"date":"2023-07-01T11:59:21","date_gmt":"2023-07-01T08:59:21","guid":{"rendered":"https:\/\/pmioveni.ro\/?p=367"},"modified":"2023-07-01T12:04:09","modified_gmt":"2023-07-01T09:04:09","slug":"sesizarea-iccj-motivele-de-neconstitutionalitate-in-dezbatere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/2023\/07\/01\/sesizarea-iccj-motivele-de-neconstitutionalitate-in-dezbatere\/","title":{"rendered":"26.07.2023 – Solu\u021bionarea sesiz\u0103rii \u00ceCCJ – Act integral"},"content":{"rendered":"\n

Sesizarea \u00ceCCJ se va judeca pe 26.07.2023.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cu o importan\u021b\u0103 public\u0103 remarcabil\u0103, se pare c\u0103 sesizarea va fi dezb\u0103tut\u0103 mai devreme dec\u00e2t anticipam.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Legitimat\u0103 constitu\u021bional, sesizarea ICCJ va trece prin controlul de constitu\u021bionalitate a legii \u00eenainte de promulgare.<\/p>\n\n\n\n

At\u00e2t motivele de neconstitu\u021bionalitate extrinsec\u0103 (caracterul eterogen – nesocotirea unicit\u0103\u021bii, nerespectarea principiului bicameral, lipsa de claritate \u0219i previzibilitate), c\u00e2t \u0219i cele referitoare la motivarea intrinsec\u0103, reprezint\u0103 elemente evidente ale caracterului neconstitu\u021bional al prevederilor propuse \u00een actul normativ.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare, v\u0103 prezent\u0103m \u00een detaliu motivele ICCJ referitoare la proiect:<\/p>\n\n\n\n

Motive de neconstitut\u0326ionalitate extrinseca\u0306:<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

I. Caracterul eterogen al legii. Nesocotirea principiului unicita\u0306t\u0327ii reglementa\u0306rii. I\u0302nca\u0306lcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalita\u0306t\u0327ii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constitut\u0326ia Roma\u0302niei referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n considerentul 113 din Decizia nr. 153 din 6 mai 2020, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a concluzionat, i\u0302ntr-un demers legislativ care urma\u0306rea abrogarea pensiilor de serviciu stabilite prin legi speciale, ca\u0306 \u201elegea criticata\u0306 are un caracter profund eterogen, viza\u0302nd statute profesionale diferite, precum s\u0327i funct\u0327ii de demnitate publica\u0306, tratate i\u0302mpreuna\u0306 din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a \u00abpensiilor speciale\u00bb, fa\u0306ra\u0306 a se respecta, i\u0302n consecint\u0327a\u0306, exigent\u0327ele impuse ata\u0302t din punctul de vedere al formei specifice fieca\u0306rui domeniu de reglementare, ca\u0302t s\u0327i al fondului reglementa\u0306rilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n aprecierea caracterului eterogen al unei legi trebuie avute i\u0302n vedere criteriile stabilite cu valoare de principiu de ca\u0306tre instant\u0327a de contencios constitut\u0327ional prin Decizia nr. 61 din 12 februarie 2020, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 482 din 5 iunie 2020, considerentele 75-76, prin care s-a ret\u0327inut ca\u0306: \u201e(…) actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic s\u0327i bine definit pentru ca\u0306 acesta nu modifica\u0306 un singur act normativ, ci modifica\u0306 mai multe dispozit\u0327ii din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar daca\u0306 cele mai multe modifica\u0306ri din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonant\u0327a de urgent\u0327a\u0306 a Guvernului nr. 114\/2018, se poate constata ca\u0306 celelalte modifica\u0306ri s\u0327i completa\u0306ri operate i\u0302n corpul legii nu sunt conexe s\u0327i indispensabile acesteia, ci ele se ala\u0306tura\u0306, ca modifica\u0306ri s\u0327i completa\u0306ri ale diverselor acte normative vizate, modifica\u0306rilor s\u0327i completa\u0306rilor aduse ordonant\u0327ei de urgent\u0327a\u0306 antereferite, astfel ca\u0306 scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fieca\u0306rui domeniu reglementat. (….). Astfel, Curtea ajunge la concluzia ca\u0306 modifica\u0306rile s\u0327i completa\u0306rile operate prin legea criticata\u0306 nu permit nici stabilirea obiectului sa\u0306u unic de reglementare s\u0327i, implicit, nici determinarea relat\u0327iei de conexitate cu celelalte materii normate. Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu pa\u0306stra\u0302ndu-s\u0327i individualitatea. Or, o lege nu poate viza deca\u0302t un singur domeniu de reglementare, precum s\u0327i domenii aflate i\u0302n conexitate directa\u0306 cu acesta. (…).\u201d<\/p>\n\n\n\n

Or, \u201eModificarea s\u0327i completarea unui numa\u0306r ata\u0302t de i\u0302nsemnat de acte normative nu pot fi realizate pe calea unei singure legi, lege care nu reprezinta\u0306 nici ma\u0306car o i\u0302ncercare de codificare i\u0302n materie, ci una care exprima\u0306 diferite opt\u0327iuni legislative i\u0302n domenii eterogene i\u0302n sine. Este adeva\u0306rat ca\u0306, potrivit art. 74 din Constitut\u0327ie, deputat\u0327ii, senatorii s\u0327i Guvernul pot prezenta, dupa\u0306 caz, propuneri s\u0327i proiecte de legi organice s\u0327i ordinare, indiferent de domeniul avut i\u0302n vedere, i\u0302nsa\u0306 este de la sine i\u0302nt\u0327eles ca\u0306 propunerea\/proiectul de lege trebuie sa\u0306 vizeze relat\u0327ii sociale omogene. I\u0302n caz contrar, s-ar ajunge la situat\u0327ia inadmisibila\u0306 ca printr-o\/printr-un propunere\/proiect de lege sa\u0306 se reglementeze relat\u0327ii sociale variate cu sau fa\u0306ra\u0306 lega\u0306tura\u0306 i\u0302ntre ele, iar legea astfel adoptata\u0306 sa\u0306 nu reflecte unitate normativa\u0306 s\u0327i un scop unic.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dintr-o alta\u0306 perspectiva\u0306, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a statuat ca\u0306 init\u0327iativa legislativa\u0306trebuiesa\u0306 vizezerelat\u0327iisocialeomogene,pecaresa\u0306 lereglementezei\u0302n mod unitar. I\u0302n caz contrar, s-ar ajunge la situat\u0327ia inadmisibila\u0306 ca printr-o lege sa\u0306 se reglementeze relat\u0327ii sociale variate, fa\u0306 ra\u0306 lega\u0306 tura\u0306 i\u0302 ntre ele s\u0327i fa\u0306 ra\u0306 ca actul normativastfeladoptatsa\u0306 reflecteounitatenormativa\u0306 s\u0327iunscopunic.<\/p>\n\n\n\n

Examinarea Legii pentru modificarea s\u0327i completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu s\u0327i a Legii nr. 227\/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244\/2023) din perspectiva jurisprudent\u0327ei Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale conduce la concluzia ca\u0306 au fost i\u0302nca\u0306lcate dispozit\u0327iile art. 1 alin. (5) din Constitut\u0327ie referitoare la principiul legalita\u0306t\u0327ii, i\u0302n componenta privind calitatea legii, coroborate cu cele ale art. 147 alin. (2) din Legea fundamentala\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, legea analizata\u0306 reglementeaza\u0306 printr-un singur act normativ, sub pretextul unei reforme legislative, modifica\u0306ri de substant\u0327a\u0306 asupra regimului juridic al pensiilor de serviciu stabilite prin 7 legi diferite, individuale, referitoare la statutul categoriilor profesionale vizate prin prezentul demers normativ, precum s\u0327i modificarea regimului de impozitare a venitului din pensie, preva\u0306zut de Legea nr. 227\/2015 privind Codul fiscal.<\/p>\n\n\n\n

Intervent\u0327iile legislative vizeaza\u0306 statute diferite, cum sunt cel al judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, personalului auxiliar de specialitate al instant\u0327elor judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i al parchetelor de pe la\u0302nga\u0306 acestea, precum s\u0327i cel care funct\u0327ioneaza\u0306 i\u0302n Institutul Nat\u0327ional de Expertize Criminalistice, al auditorilor publici externi din cadrul Curt\u0327ii de Conturi, al membrilor Corpului Diplomatic s\u0327i Consular, personalului aeronautic civil, funct\u0327ionarului public parlamentar, militarilor, precum s\u0327i modificarea regulilor fiscale cuprinse i\u0302n Legea nr. 227\/2015, ceea ce duce la concluzia ca\u0306 legea analizata\u0306 nu are un obiect unic de reglementare, ci mai multe, iar fiecare domeniu asupra ca\u0306ruia s-au efectuat modifica\u0306rile legislative i\u0302s\u0327i pa\u0306streaza\u0306 individualitatea, neexista\u0302nd vreo lega\u0306tura\u0306 de conexitate i\u0302ntre acestea.<\/p>\n\n\n\n

Or, modificarea s\u0327i completarea unui numa\u0306r i\u0302nsemnat de acte normative ce reglementeaza\u0306 statute profesionale diferite, precum s\u0327i a regulilor de impozitare a veniturilor din pensii preva\u0306zute de legislat\u0327ia fiscala\u0306, prin intermediul unui singur act normativ, care nu are pretent\u0327ia de a codifica regimul juridic al pensiilor de serviciu, este incompatibila\u0306 cu principiile legalita\u0306t\u0327ii s\u0327i al statului de drept, preva\u0306zute de art. 1 alin. (3) s\u0327i (5) din Constitut\u0327ie, precum s\u0327i cu deciziile obligatorii ale Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale, potrivit dispozit\u0327iilor art. 147 alin. (4) din Constitut\u0327ie, i\u0302n condit\u0327iile i\u0302n care puterea obligatorie este atas\u0327ata\u0306 ata\u0302t dispozitivului, ca\u0302t s\u0327i considerentelor s\u0327i care se impun cu aceeas\u0327i fort\u0327a\u0306 tuturor subiectelor de drept.<\/p>\n\n\n\n

II. I\u0302nca\u0306lcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitut\u0327ie. Nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua\u0306 Camere ale Parlamentului<\/p>\n\n\n\n

Lipsa unita\u0306t\u0326ii normative din legea criticata\u0306 a condus s\u0326i la vicierea procedurii legislative, i\u0302n privint\u0326a regulilor care stabilesc ordinea de sesizare a celor doua\u0306 Camere ale Parlamentului. Astfel, des\u0326i art. 75 alin. (1) din Constitut\u0326ie indica\u0306, pe categorii de legi, ordinea sesiza\u0306rii celor doua\u0306 Camere ale Parlamentului, prin legea criticata\u0306 – care reunes\u0326te ata\u0302t norme care apart\u0326in categoriei pentru care Camera decizionala\u0306 este Camera Deputat\u0326ilor, ca\u0302t s\u0326i norme care apart\u0326in categoriei de legi organice pentru care Camera decizionala\u0306 este Senatul – s-a derogat nepermis de la dispozit\u0326iile constitut\u0326ionale care stabilesc criteriile de partajare a competent\u0327elor celor doua\u0306 Camere s\u0327i care impun respectarea ordinii de sesizare i\u0302n funct\u0326ie de obiectul de reglementare s\u0326i de caracterul fieca\u0306ruia dintre actele normative vizate, lege organica\u0306, respectiv ordinara\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Faptul ca\u0306 legea a fost retrimisa\u0306 Senatului, pentru ca acesta sa\u0306 dezbata\u0306 s\u0326i sa\u0306 se pronunt\u0326e i\u0302n procedura\u0306 de urgent\u0326a\u0306 asupra textelor nou introduse s\u0326i adoptate de plenul Camerei Deputat\u0326ilor nu este de natura\u0306 sa\u0306 acopere acest viciu de constitut\u0326ionalitate, rei\u0302nvestirea Senatului ava\u0302nd, i\u0302n cauza\u0306, rolul de a i\u0302nla\u0306tura problemele legate de respectarea principiului bicameralismului, dar nefiind de natura\u0306 sa\u0306-i ofere acestuia s\u0326i rol de Camera\u0306 decizionala\u0306. O interpretare contrara\u0306 ar presupune acceptarea uneia din urma\u0306toarele doua\u0306 concluzii: fie cea potrivit ca\u0306reia pentru aceeas\u0326i lege au fost deopotriva\u0306 Camere decizionale s\u0326i Camera Deputat\u0326ilor s\u0326i Senatul – concluzie i\u0302nsa\u0306 imposibil de tras i\u0302n raport cu regulile constitut\u0326ionale – fie cea potrivit ca\u0306reia, pentru aceasta\u0306 lege, a devenit Camera\u0306 decizionala\u0306 Senatul – concluzie care, de asemenea, nu poate fi acceptata\u0306, i\u0302ntruca\u0302t se situeaza\u0306 i\u0302n afara orica\u0306rui temei din Constitut\u0326ie sau din Regulamentele celor doua\u0306 Camere. [I\u0302n plus, se impune precizarea ca\u0306, oricum, acceptarea acestei ultime concluzii nu ar asigura acoperirea viciului de constitut\u0326ionalitate care s-ar nas\u0326te, de aceasta\u0306 data\u0306, i\u0302n privint\u0326a acelor norme din cont\u0326inutul legii pentru care, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitut\u0326ie, Camera decizionala\u0306 trebuie sa\u0306 fie Camera Deputat\u0326ilor].<\/p>\n\n\n\n

Este, as\u0326adar, evident ca\u0306, pentru legea i\u0302n discut\u0326ie, Camera Decizionala\u0306 a fost Camera Deputat\u0326ilor. De altfel, din adresa pres\u0326edintelui Camerei Deputat\u0326ilor nr. PLx244\/2023 din 26 iunie 2023, prin care init\u0326iativa legislativa\u0306 este transmisa\u0306 la cealalta\u0306 Camera\u0306 spre dezbatere (i\u0302nregistrata\u0306 la Biroul permanent al Senatului sub nr. 4 din 27.06.2023) rezulta\u0306 ca\u0306 scopul trimiterii este legat exclusiv de respectarea principiului bicameralismului, \u201ei\u0302ntruca\u0302t Camera deputat\u0326ilor, i\u0302n calitate de Camera\u0306 decizionala\u0306, a adoptat prevederi care produc cumulativ existent\u0326a unor deosebiri majore de cont\u0326inut juridic s\u0326i existent\u0326a unei configurat\u0326ii deosebite, semnificativ diferite, i\u0302ntre formele adoptate de cele doua\u0306 Camere ale Parlamentului, i\u0302nca\u0306lca\u0302nd cele doua\u0306 criterii esent\u0326iale cumulative stabilite prin Decizia Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale nr. 1\/2012\u201d (…).<\/p>\n\n\n\n

Or, proiectele de lege privind statutul judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor, cel al personalului auxiliar de specialitate al instant\u0327elor judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i al parchetelor de pe la\u0302nga\u0306 acestea, precum s\u0327i a celui care funct\u0327ioneaza\u0306 i\u0302n Institutul Nat\u0327ional de Expertize Criminalistice, adoptate prin lege organica\u0306, se supun spre dezbatere s\u0326i adoptare Camerei Deputat\u0326ilor, ca prima\u0306 Camera\u0306 sesizata\u0306, Senatul fiind camera\u0306 decizionala\u0306, as\u0326a cum rezulta\u0306 din interpretarea coroborata\u0306 a dispozit\u0326iilor art. 75 alin. (1) cu referire la art.73 alin. (3) lit. l) din Constitut\u0326ie.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acest sens, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a ret\u0327inut prin Decizia nr. 153\/2020 faptul ca\u0306 \u201ereglementarea drepturilor magistrat\u0327ilor, i\u0302ntre care s\u0327i dreptul la pensie, prives\u0327te statutul profesiilor respective, subsumat garant\u0327iilor de independent\u0327a\u0306 a justit\u0327iei, precum s\u0327i, ca\u0302t prives\u0327te procurorii, rolului constitut\u0327ional al Ministerului Public. I\u0302n acest sens, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a ret\u0327inut, referitor la cont\u0327inutul normativ al art. 125 alin. (2) din Constitut\u0327ie – Statutul judeca\u0306torilor, ca\u0306 se subsumeaza\u0306 celui al art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitut\u0327ie, acest din urma\u0306 text constitut\u0327ional cuprinza\u0302nd toata\u0306 sfera de relat\u0327ii sociale privitoare la justit\u0327ie, respectiv organizare, funct\u0327ionare, statut. (…) Or, nu este de conceput ca unele elemente ce t\u0327in de statutul judeca\u0306torilor sa\u0306 fie reglementate printr-o lege organica\u0306 adoptata\u0306 de Senat i\u0302n calitate de Camera\u0306 decizionala\u0306, iar altele de Camera Deputat\u0327ilor i\u0302n calitate de Camera\u0306 decizionala\u0306.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Rat\u0327ionamentul avut i\u0302n vedere de instant\u0327a de contencios constitut\u0327ional este aplicabil mutatis mutandis, din perspectiva dispozit\u0327iilor din legea fundamentala\u0306 incidente, s\u0327i statutului personalului auxiliar de specialitate al instant\u0327elor judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i al parchetelor de pe la\u0302nga\u0306 acestea, precum s\u0327i celui care funct\u0327ioneaza\u0306 i\u0302n Institutul Nat\u0327ional de Expertize Criminalistice.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n consecint\u0327a\u0306, procedura parlamentara\u0306 de adoptare a legii a fost derulata\u0306 cu i\u0302nca\u0306lcarea dispozit\u0326iilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitut\u0326ie i\u0302n ceea ce prives\u0327te ordinea de sesizare a celor doua\u0306 Camere ale Parlamentului, referitor la solut\u0327iile legislative propuse cu privire la statutul judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, cu privire la statutul personalului auxiliar de specialitate al instant\u0327elor judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i al parchetelor de pe la\u0302nga\u0306 acestea precum s\u0327i cel care funct\u0327ioneaza\u0306 i\u0302n Institutul Nat\u0327ional de Expertize Criminalistice, precum s\u0326i cu privire la statutul cadrelor militare, ceea ce reprezinta\u0306 un viciu de constitut\u0326ionalitate extrinsec care se ra\u0306sfra\u0302nge asupra legii, i\u0302n ansamblul sa\u0306u.<\/p>\n\n\n\n

III. I\u0302nca\u0306lcarea art. 1 alin. (3) s\u0326i (5) din Constitut\u0327ie sub aspectul clarita\u0306t\u0327ii s\u0327i previzibilita\u0306t\u0327ii normei juridice, precum s\u0327i prin raportare la normele de tehnica\u0306 legislativa\u0306<\/p>\n\n\n\n

Claritatea s\u0327i previzibilitatea legii<\/p>\n\n\n\n

Potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24\/2000 privind normele de tehnica\u0306 legislativa\u0306 pentru elaborarea actelor normative, \u201etextul legislativ trebuie sa\u0306 fie formulat clar, fluent s\u0327i inteligibil, fa\u0306ra\u0306 dificulta\u0306t\u0327i sintactice s\u0327i pasaje obscure sau echivoce\u201d, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeas\u0327i lege, \u201eactele normative trebuie redactate i\u0302ntr-un limbaj s\u0327i stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar s\u0327i precis, care sa\u0306 excluda\u0306 orice echivoc, cu respectarea stricta\u0306 a regulilor gramaticale s\u0327i de ortografie\u201d.Des\u0326i normele de tehnica\u0306 legislativa\u0306 nu au valoare constitut\u0326ionala\u0306, Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 a stabilit ca\u0306 prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea orica\u0306rui act normativ, a ca\u0306ror respectare este necesara\u0306 pentru a asigura sistematizarea, unificarea s\u0326i coordonarea legislat\u0326iei, precum s\u0326i cont\u0326inutul s\u0326i forma juridica\u0306 adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concura\u0306 la asigurarea unei legislat\u0326ii care respecta\u0306 principiul securita\u0306t\u0326ii raporturilor juridice, ava\u0302nd claritatea s\u0326i previzibilitatea necesara\u0306 (a se vedea Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012).<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acelas\u0326i sens, Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 a constatat, de principiu, ca\u0306 orice act normativ trebuie sa\u0306 i\u0302ndeplineasca\u0306 anumite condit\u0326ii calitative, printre acestea numa\u0306ra\u0302ndu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca\u0306 acesta trebuie sa\u0306 fie suficient de precis s\u0326i clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea i\u0302n acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010 sau Decizia nr. 26\/2012, antereferita\u0306). Curtea a constatat, de asemenea, prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68, ca\u0306 art. 1 alin. (5) din Constitut\u0327ie consacra\u0306 securitatea juridica\u0306 a persoanei, concept care se defines\u0327te ca un complex de garant\u0327ii de natura\u0306 sau cu valent\u0327e constitut\u0327ionale inerente statului de drept, i\u0302n considerarea ca\u0306rora legiuitorul are obligat\u0327ia constitut\u0327ionala\u0306 de a asigura ata\u0302t o stabilitate fireasca\u0306 dreptului, ca\u0302t s\u0327i valorificarea i\u0302n condit\u0327ii optime a drepturilor s\u0327i liberta\u0306t\u0327ilor fundamentale.<\/p>\n\n\n\n

Totodata\u0306, i\u0302n lega\u0306tura\u0306 cu claritatea s\u0326i previzibilitatea normei, Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 a constatat ca\u0306 \u201ereglementarea adoptata\u0306 cu nerespectarea normelor de tehnica\u0306 legislativa\u0306 determina\u0306 aparit\u0326ia unor situat\u0326ii de incoerent\u0326a\u0306 s\u0327i instabilitate, contrare principiului securita\u0306t\u0326ii raporturilor juridice\u201d (a se vedea Decizia Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019).<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, Curtea a mai stabilit ca\u0306 o norma\u0306 juridica\u0306 trebuie sa\u0306 reglementeze i\u0302n mod unitar, uniform, sa\u0306 stabileasca\u0306 cerint\u0327e minimale aplicabile tuturor destinatarilor sa\u0306i s\u0327i sa\u0306 nu permita\u0306 arbitrarul sau abuzul (a se vedea, i\u0302n acest sens, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015 sau Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragraful 25). I\u0302n acelas\u0327i sens, Curtea Europeana\u0306 a Drepturilor Omului a statuat ca\u0306 legea, pentru a satisface cerint\u0327a de previzibilitate, trebuie sa\u0306 precizeze cu suficienta\u0306 claritate i\u0302ntinderea s\u0327i modalita\u0306t\u0327ile de exercitare a puterii de apreciere a autorita\u0306t\u0327ilor i\u0302n domeniul respectiv, t\u0327ina\u0302nd cont de scopul legitim urma\u0306rit, pentru a oferi persoanei o protect\u0327ie adecvata\u0306 i\u0302mpotriva arbitrarului (a se vedea Hota\u0306ra\u0302rea din 4 mai 2000, pronunt\u0327ata\u0306 i\u0302n Cauza Rotaru i\u0302mpotriva Roma\u0302niei, paragraful 52 s\u0327i Hota\u0306ra\u0302rea din 25 ianuarie 2007, pronunt\u0327ata\u0306 i\u0302n Cauza Sissanis i\u0302mpotriva Roma\u0302niei, paragraful 66).<\/p>\n\n\n\n

Ava\u0302nd i\u0302n vedere considerentele de principiu dezvoltate i\u0302n jurisprudent\u0326a Curt\u0326ii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 pune, i\u0302n mod esent\u0326ial, accentul pe respectarea exigent\u0326elor de calitate a legislat\u0326iei interne, legislat\u0326ie care, pentru a fi compatibila\u0306 cu principiul preeminent\u0326ei dreptului, trebuie sa\u0306 i\u0302ndeplineasca\u0306 cerint\u0326ele de accesibilitate (reglementarea sa\u0306 aiba\u0306 caracter de norma\u0306 primara\u0306), claritate (normele trebuie sa\u0306 aiba\u0306 o redactare fluenta\u0306 s\u0326i inteligibila\u0306, fa\u0306ra\u0306 dificulta\u0306t\u0326i sintactice s\u0326i pasaje obscure sau echivoce, i\u0302ntr-un limbaj s\u0326i stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea stricta\u0306 a regulilor gramaticale s\u0326i de ortografie), precizie s\u0326i previzibilitate (lex certa, norma trebuie sa\u0306 fie redactata\u0306 clar s\u0326i precis, astfel i\u0302nca\u0302t sa\u0306 permita\u0306 orica\u0306rei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultant\u0326a\u0306 de specialitate – sa\u0306 i\u0302s\u0326i corecteze conduita s\u0326i sa\u0306 fie capabila\u0306 sa\u0306 prevada\u0306, i\u0302ntr-o ma\u0306sura\u0306 rezonabila\u0306, consecint\u0326ele care pot apa\u0306rea dintr-un act determinat).<\/p>\n\n\n\n

Sub acest aspect, i\u0302n proiect se poate observa o terminologie neunitara\u0306, folosindu-se sintagme precum: \u201emedia indemnizat\u0327iilor de i\u0302ncadrare brute lunare\u201d [Art. I pct. 1 cu referire la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303\/2022 privind statutul judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor], \u201evaloarea veniturilor cuvenite\u201d [art. III alin. (2) final] sau \u201emedia veniturilor nete aferente bazei de calcul\u201d [Art. I pct. 4 cu referire la art. 211 alin. (3) s\u0327i (4)].<\/p>\n\n\n\n

Situat\u0327ia este cu ata\u0302t mai neclara\u0306 cu ca\u0302t actualizarea preva\u0306zuta\u0306 la art. III alin. (2) se face la \u201evaloarea veniturilor cuvenite\u201d, fa\u0306ra\u0306 a se i\u0302nt\u0327elege ce anume semnifica\u0306 aceste \u201evenituri cuvenite\u201d s\u0327i daca\u0306 au alta\u0306 semnificat\u0327ie deca\u0302t \u201eindemnizat\u0327iile de i\u0302ncadrare brute lunare s\u0327i sporurile\u201d, sintagma\u0306 folosita\u0306 i\u0302n chiar acelas\u0327i alineat.<\/p>\n\n\n\n

Atunci ca\u0302nd proiectul stabiles\u0327te o limita\u0306 maxima\u0306 a cuantumului pensiei (art. XV) se folosesc sintagme precum \u201ecuantumul net al pensiei\u201d sau \u201emedia venitului net\u201d, sugera\u0302nd ca\u0306 ar fi vorba (des\u0327i nu se defines\u0327te) de pensia obt\u0327inuta\u0306 i\u0302n urma aplica\u0306rii impozitului sau a altor contribut\u0327ii obligatorii. Or, acesta este un element variabil, cuantumul net al pensiei se poate modifica i\u0302n funct\u0327ie de impozitul aplicat. Daca\u0306 este vorba doar de \u201epensia neta\u0306\u201d de la data pensiona\u0306rii, se ment\u0327ioneaza\u0306 ca\u0306 aceasta nu poate fi mai mare deca\u0302t media \u201evenitului net corespunza\u0306tor venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu\u201d, des\u0327i baza de calcul este reprezentata\u0306 de media indemnizat\u0327iilor de i\u0302ncadrare brute lunare s\u0327i a sporurilor cu caracter permanent.<\/p>\n\n\n\n

Or, termenul de referint\u0327a\u0306 care sa\u0306 stabileasca\u0306 limita cuantumului pensiei trebuie sa\u0306 fie unul clar s\u0327i concret, cu ata\u0302t mai mult cu ca\u0302t aceasta\u0306 limita\u0306 se va aplica s\u0327i pensiilor i\u0302n plata\u0306. I\u0302n plus, sporurile cu caracter permanent sunt greu de identificat, nefiind definite i\u0302n vreun act normativ, astfel ca\u0306 vor exista interpreta\u0306ri contradictorii i\u0302n acest caz, inclusiv litigii.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n plus, la textul introdus prin Art. I pct. 2 drept alineatul (11) al articolului 211 din Legea nr. 303\/2022, se constata\u0306 o necorelare cu Art. I pct. 1 referitor la alin. (1) al aceluias\u0326i articol 211 din Legea nr. 303\/2022, ava\u0302ndu-se i\u0302n vedere ca\u0306 se utilizeaza\u0306 o terminologie neunitara\u0306, contrar normelor de tehnica\u0306 legislativa\u0306 preva\u0306zute de art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24\/2000: \u201edintr-un numa\u0306r de luni consecutive conform es\u0326alona\u0306rii\u201d, respectiv \u201edin ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform es\u0326alona\u0306rii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n ceea ce prives\u0326te textul introdus prin Art. I pct. 2 drept alineatul (12) al articolului 211 din Legea nr. 303\/2022, se poate observa ca\u0306 acesta nu permite identificarea cu claritate a datei \u201eacorda\u0306rii pensiei de serviciu\u201d, i\u0302n condit\u0326iile i\u0302n care alineatele anterioare fac referire la posibilitatea acordata\u0306 personalului indicat la acel alineat de a se pensiona. I\u0302n plus, nu se poate stabili care este \u201eperioada de raportare preva\u0306zuta\u0306 la alin. (1)\u201d, i\u0302n condit\u0326iile i\u0302n care alineatul (1) nu cont\u0326ine nicio referire la o \u201eperioada\u0306 de raportare\u201d. Dimpotriva\u0306, acest alineat face trimitere la trei tipuri de termene de referint\u0327a\u0306:<\/p>\n\n\n\n

– termenul de 25 de ani de vechime i\u0302n funct\u0326iile expres ment\u0326ionate;<\/p>\n\n\n\n

– termene la care se face trimitere prin intermediul anexei 4 (s\u0326i care are, la ra\u0302ndul ei, i\u0302n vedere trei termene – privind va\u0302rsta minima\u0306 de pensionare, vechimea minima\u0306 i\u0302n funct\u0326ie s\u0326i vechimea maxima\u0306 asimilata\u0306);<\/p>\n\n\n\n

– termene la care se face trimitere prin intermediul anexei 3 – numa\u0306rul de luni care constituie baza de calcul.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, nu se poate determina care este perioada de raportare la care se face referire i\u0302n text, aspect de natura\u0306 sa\u0306 afecteze principiul securita\u0306t\u0326ii raporturilor juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din legea fundamentala\u0306.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n ceea ce prives\u0326te caracterul imprevizibil s\u0326i impredictibil al legii, se impune a fi remarcat s\u0326i faptul ca\u0306 aceasta modifica\u0306 substant\u0327ial, sub aspectul dreptului la pensie (condit\u0327ii s\u0327i criterii de pensionare ori modalitatea de stabilire a cuantumului), statutele unor categorii profesionale, precum cel al judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, personalului auxiliar de specialitate al instant\u0327elor judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i al parchetelor de pe la\u0302nga\u0306 acestea, precum s\u0327i cel care funct\u0327ioneaza\u0306 i\u0302n Institutul Nat\u0327ional de Expertize Criminalistice, auditorilor publici externi din cadrul Curt\u0327ii de Conturi, membrilor Corpului Diplomatic s\u0327i Consular, personalului aeronautic civil, funct\u0327ionarului public parlamentar s\u0327i al militarilor.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n concret, sub dezideratul alinierii pensiilor de serviciu stabilite prin legi speciale la principiul contributivita\u0306t\u0326ii, pentru asigurarea sustenabilita\u0306t\u0326ii sistemului de pensii, se majoreaza\u0306 intempestiv ata\u0302t condit\u0327ia de vechime i\u0302n funct\u0327ie\/i\u0302n specialitate, ca\u0302t s\u0327i va\u0302rsta de pensionare a diferitelor categorii profesionale (fie la nivelul de 60 de ani, fie la cel preva\u0306zut i\u0302n sistemul public de pensii), corelativ cu diminuarea cuantumului pensiei de serviciu ce urmeaza\u0306 a se stabili i\u0302n favoarea acestora, fa\u0306ra\u0306 a se stabili norme tranzitorii reale s\u0327i efective de aplicare etapizata\u0306 a noilor condit\u0327ii s\u0327i criterii de acordare a pensiei de serviciu.<\/p>\n\n\n\n

Or, aceste intervent\u0327ii normative i\u0302ncalca\u0306 principiul securita\u0306t\u0326ii raporturilor juridice, i\u0302n componenta privind previzibilitatea reglementa\u0306rii, instituit de art. 1 alin. (5) raportat la art. 53 din Constitut\u0327ie, cu privire la proport\u0327ionalitatea ma\u0306surilor astfel reglementate pentru ca\u0306, pe de o parte, majoreaza\u0306 intempestiv fie vechimea i\u0302n funct\u0327ie\/i\u0302n specialitate, precum s\u0327i va\u0302rsta necesara\u0306 pentru acordarea pensiei de serviciu, iar, pe de alta\u0306 parte, es\u0327alonarea sau etapizarea acestor condit\u0327ii, i\u0302n funct\u0327ie de fiecare categorie profesionala\u0306, nu este efectiva\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, i\u0302n ce prives\u0327te categoria profesionala\u0306 a magistrat\u0327ilor, auditorilor publici externi din cadrul Curt\u0327ii de Conturi sau corpului diplomatic s\u0327i consular, beneficiarii care nu i\u0302ndeplinesc condit\u0327iile de vechime i\u0302n funct\u0327ie\/i\u0302n specialitate la momentul intra\u0306rii i\u0302n vigoare a legii sau la un moment apropiat acestuia, nu le vor i\u0302ndeplini deca\u0302t la sfa\u0302rs\u0327itul perioadei pentru care se prevede ma\u0306sura etapiza\u0306rii. Aceste considerente sunt aplicabile s\u0327i categoriilor profesionale cu privire la care s-a preva\u0306zut etapizarea vechimii maxime asimilate luate i\u0302n calcul la stabilirea pensiei de serviciu.<\/p>\n\n\n\n

Or, atunci ca\u0302nd legiuitorul a dorit sa\u0306 realizeze o reforma\u0306 a sistemului public de pensii, prin majorarea va\u0302rstei de pensionare s\u0327i a stagiului de cotizare, aceasta\u0306 ma\u0306sura\u0306 s-a realizat cu asigurarea unei etapiza\u0306ri efective s\u0327i graduale, pe o perioada\u0306 mai i\u0302ndelungata\u0306 de timp, prin cres\u0327terea treptata\u0306 a condit\u0327iilor enunt\u0327ate, astfel i\u0302nca\u0302t impactul asupra beneficiarilor sa\u0306 fie minim. Astfel, prin Legea nr. 263\/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, majorarea va\u0302rstei de pensionare de la 57 de ani la 63 de ani pentru femei a fost etapizata\u0306 pe o perioada\u0306 de 20 de ani, iar cea de la 62 de ani la 65 de ani pentru ba\u0306rbat\u0327i s-a realizat pe o perioada\u0306 de 15 ani.<\/p>\n\n\n\n

Fundamentarea actului normativ<\/p>\n\n\n\n

Apoi, i\u0302n stra\u0302nsa\u0306 lega\u0306tura\u0306 cu previzibilitatea legii, Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 a as\u0326ezat cerint\u0326a fundamenta\u0306rii actului normativ. I\u0302n acest sens, prin considerentele cuprinse i\u0302n paragrafele 86 s\u0326i 87 ale Deciziei nr. 153\/2020 (antereferita\u0306), Curtea a reamintit ca\u0306, i\u0302n jurisprudent\u0326a sa, \u201ea ret\u0326inut ca\u0306 lipsa de fundamentare temeinica\u0306 a actelor normative s\u0326i caracterul sumar al instrumentului de prezentare s\u0326i motivare contravin exigent\u0326elor de claritate, predictibilitate a legii s\u0326i securitate a raporturilor juridice impuse de art. 1 alin. (5) din Constitut\u0326ie.\u201d A mai ara\u0306tat Curtea s\u0326i ca\u0306 \u201efundamentarea temeinica\u0306 a init\u0326iativelor legislative reprezinta\u0306 o exigent\u0326a\u0306 impusa\u0306 de dispozit\u0326iile constitut\u0326ionale (…), i\u0302ntruca\u0302t previne arbitrarul i\u0302n activitatea de legiferare, asigura\u0302nd ca\u0306 legile propuse s\u0326i adoptate ra\u0306spund unor nevoi sociale reale s\u0326i drepta\u0306t\u0326ii sociale. Accesibilitatea s\u0326i previzibilitatea legii sunt cerint\u0326e ale principiului securita\u0306t\u0326ii raporturilor juridice, constituind garant\u0326ii i\u0302mpotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constitut\u0326ionalitate este de a asigura aceste garant\u0326ii, opuse orica\u0306rei intervent\u0326ii legislative arbitrare. Astfel fiind, Curtea ret\u0326ine ca\u0306 lipsa motiva\u0306rii solut\u0326iilor legislative este de natura\u0306 sa\u0306 aduca\u0306 atingere s\u0326i dispozit\u0326iilor art. 1 alin. (3) din Constitut\u0326ie, care consacra\u0306 statul de drept s\u0326i principiul drepta\u0306t\u0326ii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Totodata\u0306, i\u0302n Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a subliniat necesitatea fundamenta\u0306rii temeinice a init\u0327iativelor legislative s\u0327i faptul ca\u0306 acest aspect reprezinta\u0306 o exigent\u0327a\u0306 impusa\u0306 de prevederile constitut\u0327ionale ment\u0327ionate, i\u0302ntruca\u0302t previne arbitrarul i\u0302n activitatea de legiferare, asigura\u0302nd ca\u0306 legile propuse s\u0327i adoptate corespund unor nevoi sociale reale s\u0327i drepta\u0306t\u0327ii sociale.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, i\u0302n virtutea exigent\u0326ei constitut\u0326ionale a calita\u0306t\u0326ii s\u0326i a previzibilita\u0306t\u0326ii legii, legiuitorului i\u0302i revenea sarcina ca, anterior procesului de elaborare s\u0326i adoptare a reglementa\u0306rii criticate, sa\u0306 realizeze activitatea de documentare expres preva\u0306zuta\u0306 de art. 20 din Legea nr. 24\/2000. Realizarea efectiva\u0306 a unei asemenea activita\u0306t\u0326i de documentare anterioare elabora\u0306rii unei reglementa\u0306ri ata\u0302t de complexe ar fi fost de natura\u0306 sa\u0306 permita\u0306 o revizuire documentata\u0306 a legislat\u0326iei i\u0302n materie.<\/p>\n\n\n\n

Or, i\u0302n Expunerea de motive, solut\u0327iile referitoare la pensiile de serviciu sunt motivate doar part\u0327ial.<\/p>\n\n\n\n

Nici lucra\u0306rile parlamentare nu ofera\u0306 vreo informat\u0327ie cu privire la motivul pentru care s-a optat, de exemplu, pentru modificarea intempestiva\u0306 a condit\u0326iilor necesare pentru recunoas\u0326terea dreptului la pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor – i\u0302n sensul elimina\u0306rii recunoas\u0326terii vechimii i\u0302n funct\u0326ie a perioadelor anterior assimilate acestei vechimi, precum s\u0326i a introducerii condit\u0326iei privind va\u0302rsta standard de pensionare (es\u0326alonarea preva\u0306zuta\u0306 i\u0302n anexa 4 ata\u0302t i\u0302n privint\u0326a vechimii maxime asimilate luate i\u0302n calcul, ca\u0302t s\u0326i i\u0302n privint\u0326a va\u0302rstei minime la data pensiona\u0306rii nefiind una reala\u0306, capabila\u0306 sa\u0306 i\u0302nla\u0306ture caracterul intempestiv al modifica\u0306rii legislative) – dar nici pentru modifica\u0306rile operate i\u0302n privint\u0326a celorlalte categorii de pensii vizate, Guvernul, ca init\u0327iator al proiectului actului normativ aflat i\u0302n discut\u0327ie neidentifica\u0302nd, i\u0302n concret, efectele economice, speciale, legislative s\u0327i bugetare produse de reglementa\u0306rile propuse s\u0327i nerealiza\u0302nd o evaluare preliminara\u0306 a impactului noilor reglementa\u0306ri asupra drepturilor s\u0327i liberta\u0306t\u0327ilor fundamentale.<\/p>\n\n\n\n

Din redactarea Expunerii de motive a proiectului legii nu rezulta\u0306 daca\u0306 elaborarea acestui proiect a fost precedata\u0306, data\u0306 fiind important\u0327a s\u0327i implicat\u0327iile acestuia, de o activitate de documentare s\u0327i analiza\u0306 s\u0327tiint\u0327ifica\u0306, pentru cunoas\u0327terea temeinica\u0306 a realita\u0306t\u0327ilor economico-sociale reglementate, concretizata\u0306 i\u0302n prezentarea rezultatelor unor studii de cercetare s\u0327i includerea unor trimiteri la sursele de informat\u0327ii suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectului.<\/p>\n\n\n\n

Expunerea de motive a proiectului Legii pentru modificarea s\u0327i completarea unor acte normative i\u0302n domeniul pensiilor de serviciu se rezuma\u0306 la a preciza ca\u0306 adoptarea acestei reglementa\u0306ri este necesara\u0306 i\u0302n considerarea ma\u0306surilor aferente jalonului 215 din PNRR, potrivit ca\u0306ruia pa\u0302na\u0306 la sfa\u0302rs\u0327itul trimestrului IV\/2022 trebuie i\u0302ntreprinse demersurile necesare pentru intrarea i\u0302n vigoare a cadrului legislativ privind reducerea cheltuielilor cu pensiile publice, i\u0302n cadrul componentei extinse fa\u0306ca\u0302ndu-se referire la o serie de categorii de indemnizat\u0327ii\/pensii reglementate prin acte normative cu caracter special aplicabile pentru 6 categorii profesionale: corpul diplomatic s\u0327i consular, funct\u0327ionarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviat\u0327ia civila\u0306, judeca\u0306torii s\u0327i procurorii, personalul auxiliar de specialitate al instant\u0327elor judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i al parchetelor, personalul Curt\u0327ii de Conturi.<\/p>\n\n\n\n

Sect\u0327iunea a 4-a din Expunerea de motive nu cont\u0327ine nicio informat\u0327ie cu privire la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, ata\u0302t pe termen scurt, pentru anul curent, ca\u0302t s\u0327i pe termen lung (pe 5 ani) s\u0327i nici cu privire la veniturile s\u0327i cheltuielile rezultate din aplicarea previzibila\u0306 a solut\u0327iilor legislative preconizate.<\/p>\n\n\n\n

Practic, Guvernul nu a furnizat nicio informat\u0327ie i\u0302n privint\u0327a potent\u0327ialelor efecte pozitive ale reglementa\u0306rii propuse s\u0327i nicio previziune bugetara\u0306 din perspectiva influent\u0327a\u0306rii i\u0302n plus sau, dupa\u0306 caz, i\u0302n minus, a cheltuielilor bugetare pe care le implica\u0306 plata pensiilor de serviciu vizate de modifica\u0306rile legislative pe care le-a init\u0327iat.<\/p>\n\n\n\n

Acestor aspecte li se adauga\u0306 s\u0327i cele indicate i\u0302n Avizul nr. 1481 din 28.12.2022 al Consiliului Legislativ care subliniaza\u0306 caracterul profund lacunar al Expunerii de motive s\u0327i i\u0302nca\u0306lcarea normelor de tehnica\u0306 legislativa\u0306 preva\u0306zute de art. 20 alin. (1) s\u0327i (3) din Legea nr. 24\/2000, i\u0302ntruca\u0302t nu au fost avute i\u0302n vedere aspecte precum: sperant\u0327a de viat\u0327a\u0306 a roma\u0302nilor, lipsa de personal specializat la instant\u0327e s\u0327i parchete, volumul de munca\u0306 al unui magistrat, numa\u0306rul persoanelor din sistem care au fost admise i\u0302n magistratura\u0306 cu recunoas\u0327terea vechimii din alte profesii, numa\u0306rul persoanelor care au vocat\u0327ie de a se pensiona i\u0302nainte de intrarea i\u0302n vigoare a legii, previzionarea modului i\u0302n care va fi afectata\u0306 administrarea justit\u0327iei i\u0302n urma pensiona\u0306rilor masive sau pa\u0306ra\u0306sirii sistemului de ca\u0306tre persoane cu experient\u0327a\u0306 doba\u0302ndita\u0306 i\u0302n alte profesii, care nu mai au niciun interes de a ra\u0306ma\u0302ne i\u0302n magistratura\u0306, data\u0306 fiind mica probabilitate de a realiza o vechime de 25 de ani i\u0302n magistratura\u0306, anterior unei va\u0302rste rezonabile s\u0327i solicitarea neuropsihica\u0306 la care sunt supus\u0327i magistrat\u0327ii.<\/p>\n\n\n\n

As\u0326adar, modifica\u0306rile legislative au fost adoptate fa\u0306ra\u0306 o analiza\u0306 reala\u0306 s\u0326i serioasa\u0306 a impactului acestora asupra funct\u0326iona\u0306rii i\u0302n condit\u0327ii optime a sistemului judiciar, la un nivel care sa\u0306 asigure condit\u0326ionalita\u0306t\u0326ile rezultate din integrarea Roma\u0302niei i\u0302n Uniunea Europeana\u0306 raportat la gradul de ocupare a statelor de funct\u0326ii de la instant\u0326e s\u0326i parchete, i\u0302n continua\u0306 sca\u0306dere, la volumul de activitate, precum s\u0326i la perspectivele previzibile de remediere a deficitului de personal s\u0326i fa\u0306ra\u0306 a se motiva, i\u0302n concret, impactul financiar asupra bugetului general consolidat s\u0326i asupra bugetului asigura\u0306rilor sociale.<\/p>\n\n\n\n

Lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii<\/p>\n\n\n\n

Nesolicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta\u0306 o i\u0302nca\u0306lcare a art. 1 alin. (5) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitut\u0327ia Roma\u0302niei, republicata\u0306, ceea ce constituie, i\u0302n mod implicit, o i\u0302nca\u0306lcare a art. 1 alin. (3) privind statul de drept.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, prima critica\u0306 de neconstitut\u0327ionalitate (extrinseca\u0306) vizeaza\u0306 faptul ca\u0306 Legea pentru modificarea s\u0327i completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu s\u0327i a Legii nr. 227\/2015 privind Codul fiscal a fost adoptata\u0306 de Parlamentul Roma\u0302niei fa\u0306ra\u0306 solicitarea unui nou aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, i\u0302n condit\u0327iile i\u0302n care prin forma adoptata\u0306 s-a modificat substant\u0326ial cont\u0326inutul actului normativ, din perspectiva reglementa\u0306rii dreptului la pensia de serviciu a judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor.<\/p>\n\n\n\n

Din aceasta\u0306 perspectiva\u0306, este adeva\u0306rat faptul ca\u0306 prin Hota\u0306ra\u0302rea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187 din 22.12.2022 a fost avizat favorabil, cu observat\u0326ii, proiectul de Lege privind modificarea s\u0326i completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului de Ministerul Muncii s\u0326i Solidarita\u0306t\u0326ii Sociale.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302nsa\u0306, forma finala\u0306 a legii adoptate de Parlament este fundamental diferita\u0306 fat\u0326a\u0306 de forma proiectului de lege supus init\u0326ial avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Practic, legea adoptata\u0306 de Parlament este complet stra\u0306ina\u0306 de forma supusa\u0306 avizului Consiliului Superior al Magistraturii, afecta\u0302nd substant\u0326ial statutul judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor, motiv pentru care solicitarea unui nou aviz al Consiliului se impunea cu necesitate.<\/p>\n\n\n\n

Caracterul semnificativ diferit al formei finale a legii adoptate de Parlament este ilustrat edificator s\u0326i prin Raportul comun asupra proiectului de lege adoptat de Comisia pentru buget, finant\u0326e s\u0326i ba\u0306nci s\u0326i Comisia pentru munca\u0306 s\u0326i protect\u0326ie sociala\u0306 ale Camerei Deputat\u0326ilor, i\u0302n care s-a ret\u0326inut ca\u0306 \u201eamendamentele admise i\u0302n timpul dezbaterilor genereaza\u0306 deosebiri majore de cont\u0327inut juridic s\u0327i existent\u0327a unei configurat\u0327ii deosebite, semnificativ diferite, a proiectului de Lege fat\u0326a\u0306 de forma adoptata\u0306 de Senat (…). Astfel, i\u0302n conformitate cu prevederile art. 116 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputat\u0327ilor, republicat, cu modifica\u0306rile s\u0327i completa\u0306rile ulterioare, Legea se i\u0302ntoarce la Senat pentru a fi dezba\u0306tuta\u0306 i\u0302n procedura\u0306 de urgent\u0327a\u0306.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Potrivit art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305\/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, \u201ePlenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza\u0306 proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorita\u0306t\u0327ii judeca\u0306tores\u0327ti\u201d.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n jurisprudent\u0327a sa, Curtea a circumscris sfera de cuprindere a sintagmei \u201eacte normative ce privesc activitatea autorita\u0306t\u0327ii judeca\u0306tores\u0327ti\u201d i\u0302n funct\u0327ie de care se poate determina obligat\u0327ia legala\u0306 s\u0327i constitut\u0327ionala\u0306 a autorita\u0306t\u0327ilor competente de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii. I\u0302n considerentele Deciziei nr. 901\/2009, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 503 din 21.07.2009, Curtea a ret\u0327inut ca\u0306 sintagma se refera\u0306 \u201enumai la actele normative care privesc i\u0302n mod direct organizarea s\u0327i funct\u0327ionarea autorita\u0306t\u0327ii judeca\u0306tores\u0327ti, precum modul de funct\u0327ionare al instant\u0327elor, cariera magistrat\u0327ilor, drepturile s\u0327i obligat\u0327iile acestora etc., pentru a nu se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii\u201d. Prin Decizia nr. 3\/2014, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 71 din 29.01.2014, Curtea a constatat ca\u0306 proiectele de legi care implica\u0306 un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii sunt actele normative privind statutul judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor (care cuprind dispozit\u0327ii referitoare la drepturile s\u0327i i\u0302ndatoririle judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, incompatibilita\u0306t\u0327i s\u0327i interdict\u0327ii, numirea, promovarea, suspendarea s\u0327i i\u0302ncetarea funct\u0327iei de judeca\u0306tor sau procuror, delegarea, detas\u0327area s\u0327i transferul judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, ra\u0306spunderea acestora etc.), reglementat i\u0302n prezent prin Legea nr. 303\/2022, organizarea judiciara\u0306 (instant\u0327ele judeca\u0306tores\u0327ti – organizare\/ competent\u0327e\/conducere, Ministerul Public – organizare\/competent\u0327e\/conducere, organizarea s\u0327i funct\u0327ionarea Institutului Nat\u0327ional al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instant\u0327elor s\u0327i al parchetelor, bugetele instant\u0327elor s\u0327i parchetelor etc.), reglementata\u0306 i\u0302n prezent prin Legea nr. 304\/2022, precum s\u0327i actele normative privind organizarea s\u0327i funct\u0327ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei i\u0302n Legea nr. 305\/2022 (a se vedea s\u0327i Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr.145 din 27 februarie 2017, par.104).<\/p>\n\n\n\n

As\u0326adar, este fa\u0306ra\u0306 i\u0302ndoiala\u0306 faptul ca\u0306 un act normativ care modifica\u0306 statutul magistrat\u0326ilor, i\u0302n componenta referitoare la independent\u0326a justit\u0326iei din perspectiva dreptului judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor la pensia de serviciu, face parte din categoria celor pentru care solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii este obligatorie.<\/p>\n\n\n\n

Nesocotirea obligat\u0326iei de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii constituie o i\u0302nca\u0306lcare a art. 1 alin. (3) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitut\u0327ia Roma\u0302niei, republicata\u0306, ceea ce constituie, i\u0302n mod implicit, o i\u0302nca\u0306lcare a art. 1 alin. (3) privind statul de drept, as\u0326a cum s-a ret\u0326inut expres i\u0302n jurisprudent\u0326a Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale – Decizia nr. 221\/2020, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 594 din 07.07.2020, par. 54.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n decizia ment\u0326ionata\u0306, Curtea a ret\u0326inut ca\u0306 \u201eart.134 alin.(4) din Constitut\u0327ie nu reglementeaza\u0306 expres atribut\u0327ia Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorita\u0306t\u0327ii judeca\u0306tores\u0327ti, ci stabiles\u0327te ca\u0306 acesta i\u0302ndeplines\u0327te s\u0327i alte atribut\u0327ii stabilite prin legea sa organica\u0306, i\u0302n realizarea rolului sa\u0306u de garant al independent\u0327ei justit\u0327iei. Aceasta\u0306 dispozit\u0327ie constitut\u0327ionala\u0306 stabiles\u0327te ca\u0306, pe la\u0302nga\u0306 atribut\u0327iile cu consacrare constitut\u0327ionala\u0306 ale Consiliului Superior al Magistraturii, acesta poate avea s\u0327i atribut\u0327ii de natura\u0306 legala\u0306 circumscrise rolului sa\u0306u preva\u0306zut de art.133 alin.(1) din Constitut\u0327ie. Prin urmare, atribut\u0327ia Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza acte normative i\u0302n materia autorita\u0306t\u0327ii judeca\u0306tores\u0327ti nu este una de natura\u0306 constitut\u0327ionala\u0306, ci una legala\u0306 stabilita\u0306 i\u0302n considerarea rolului sa\u0306u. Nesolicitarea avizului de natura\u0306 legala\u0306 are drept consecint\u0327a\u0306 i\u0302nca\u0306lcarea art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) din Constitut\u0327ie. Curtea subliniaza\u0306 ca\u0306 atunci ca\u0302nd o norma\u0306 de reglementare primara\u0306 stabiles\u0327te obligativitatea solicita\u0306rii avizului unei autorita\u0306t\u0327i publice pentru adoptarea unui act normativ, Parlamentul sau Guvernul, dupa\u0306 caz, are obligat\u0327ia procedurala\u0306 de a-l solicita, indiferent ca\u0306 avizul are o natura\u0306 consultativa\u0306 sau conforma\u0306.<\/p>\n\n\n\n

52. I\u0302n acest sens, Curtea ret\u0327ine ca\u0306, i\u0302n jurisprudent\u0327a sa, aplicabila\u0306 mutatis mutandis s\u0327i situat\u0327iei de fat\u0327a\u0306, a statuat ca\u0306 o \u201enorma\u0306 constitut\u0327ionala\u0306, exprima\u0302nd sintetic rolul pur consultativ pentru Parlament s\u0327i Guvern al Consiliului Economic s\u0327i Social, nu face niciun fel de referire expresa\u0306 la obligat\u0327ia init\u0327iatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic s\u0327i Social s\u0327i nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate i\u0302n legea de organizare s\u0327i funct\u0327ionare a acestuia, la care Legea fundamentala\u0306 face trimitere\u201d. Curtea a ret\u0327inut ca\u0306 o critica\u0306 de neconstitut\u0327ionalitate care vizeaza\u0306 i\u0302mpiedicarea i\u0302ndeplinirii atribut\u0327iei de avizare a unei autorita\u0306t\u0327i publice i\u0302n procesul legislativ poate fi analizata\u0306 numai i\u0302n condit\u0327iile i\u0302n care un text constitut\u0327ional prevede expres atribut\u0327ia de avizare a acesteia, sens i\u0302n care a fa\u0306cut trimitere la Consiliul Legislativ s\u0327i art.79 din Constitut\u0327ie. Curtea a subliniat ca\u0306 daca\u0306 voint\u0327a legiuitorului constituant ar fi fost i\u0302n sensul impunerii obligativita\u0306t\u0327ii solicita\u0306rii avizului consultativ al unei autorita\u0306t\u0327i publice [i\u0302n spet\u0327a\u0306 Consiliul Economic s\u0327i Social], atunci aceasta ar fi fost exprimata\u0306 i\u0302n cuprinsul art.141 din Constitut\u0327ie, i\u0302ntr-un mod asema\u0306na\u0306tor celui folosit la redactarea art.79, pentru reglementarea rolului s\u0327i atribut\u0327iilor Consiliului Legislativ. I\u0302n consecint\u0327a\u0306, Curtea a ret\u0327inut ca\u0306 nesolicitarea obligatorie a avizului de sorginte legala\u0306 nu poate avea drept rezultat neconstitut\u0327ionalitatea actului normativ respectiv, prin raportare la art.141 din Constitut\u0327ie [care vizeaza\u0306 natura, rolul Consiliului Economic s\u0327i Social s\u0327i obligat\u0327ia de a reglementa prin lege i\u0302nfiint\u0326area, organizarea s\u0327i funct\u0327ionarea sa]. Potrivit aceleias\u0327i jurisprudent\u0327e anterior ment\u0327ionate, Curtea a constatat ca\u0306 i\u0302n ipoteza avizelor de natura\u0306 legala\u0306 nesolicitate se i\u0302ncalca\u0306 prevederile art.1 alin.(5) din Constitut\u0327ie, care se raporteaza\u0306 la rolul autorita\u0306t\u0327ii publice al ca\u0306rei aviz nu a fost solicitat. Astfel, Curtea a ret\u0327inut ca\u0306 prin nesolicitarea avizului Consiliului Economic s\u0327i Social, aviz de natura\u0306 legala\u0306, a fost i\u0302nca\u0306lcat art.1 alin.(5) raportat la art.141 din Constitut\u0327ie [a se vedea Decizia nr.139 din 13 martie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr.336 din 3 mai 2019, Decizia nr.140 din 13 martie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr.377 din 14 mai 2019, Decizia nr.141 din 13 martie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr.389 din 17 mai 2019, Decizia nr.393 din 5 iunie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr.581 din 16 iulie 2019], fiind ret\u0327inuta\u0306, totodata\u0306, s\u0327i i\u0302nca\u0306lcarea art.1 alin.(3) din Constitut\u0327ie [Decizia nr.139 din 13 martie 2019].<\/p>\n\n\n\n

53. Curtea a mai ret\u0327inut, prin Decizia nr.139 din 13 martie 2019, par.85, ca\u0306 principiul legalita\u0306t\u0327ii, preva\u0306zut de dispozit\u0327iile art.1 alin.(5) din Constitut\u0327ie, interpretat i\u0302n coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art.1 alin.(3) din Constitut\u0327ie, impune ca ata\u0302t exigent\u0327ele de ordin procedural, ca\u0302t s\u0327i cele de ordin substant\u0327ial sa\u0306 fie respectate i\u0302n cadrul legifera\u0306rii. Regulile referitoare la fondul reglementa\u0306rilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la institut\u0327iile preva\u0306zute de lege, nu sunt i\u0302nsa\u0306 scopuri i\u0302n sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calita\u0306t\u0327ii legii, o lege care sa\u0306 slujeasca\u0306 ceta\u0306t\u0327enilor, iar nu sa\u0306 creeze insecuritate juridica\u0306. De altfel, s\u0327i Comisia de la Venet\u0327ia, i\u0302n raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenara\u0306 (Venet\u0327ia, 11-12 martie 2016), ret\u0327ine ca\u0306 procedura de adoptare a legilor reprezinta\u0306 un criteriu i\u0302n aprecierea legalita\u0306t\u0327ii, care constituie prima dintre valorile de referint\u0327a\u0306 ale statului de drept (pct.IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, i\u0302ntre altele, potrivit aceluias\u0327i document, existent\u0327a unor reguli constitut\u0327ionale clare i\u0302n privint\u0327a procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor adecvata\u0306, existent\u0327a evalua\u0306rilor de impact de adoptarea legilor. Referitor la rolul acestor proceduri, Comisia ret\u0327ine ca\u0306 statul de drept este legat de democrat\u0327ie prin faptul ca\u0306 promoveaza\u0306 responsabilitatea s\u0327i accesul la drepturile care limiteaza\u0306 puterile majorita\u0306t\u0327ii (paragraful 32).\u201d<\/p>\n\n\n\n

Faptul ca\u0306, i\u0302nainte de sesizarea Parlamentului, Ministerul Muncii s\u0326i Solidarita\u0306t\u0326ii Sociale a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe o forma\u0306 fundamental diferita\u0306 de cea adoptata\u0306 de legiuitor, nu este suficient pentru a satisface exigent\u0326ele de constitut\u0326ionalitate subliniate de Curtea Constitut\u0326ionala\u0306.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acord cu aceste exigent\u0326e, avizul Consiliului Superior al Magistraturii s\u0326i obligat\u0326ia corelativa\u0306 de solicitare a acestuia nu pot avea doar un caracter formal, ci trebuie sa\u0306 fie efective astfel i\u0302nca\u0302t sa\u0306 poata\u0306 satisface spiritul reglementa\u0306rilor legale s\u0326i constitut\u0326ionale care impun solicitarea acestui aviz i\u0302n scopul ca legiuitorul sa\u0306 aiba\u0306 la dispozit\u0326ie s\u0326i punctul de vedere al garantului independent\u0326ei justit\u0326iei. Or, pentru atingerea acestui deziderat este necesar ca punctul de vedere sa\u0306 vizeze tocmai reglementa\u0306rile pe care autoritatea legiuitoare urmeaza\u0306 sa\u0306 le adopte, cu ata\u0302t mai mult i\u0302n situat\u0326ia i\u0302n care forma adoptata\u0306 de Parlament este fundamental diferita\u0306 de forma init\u0326iatorului.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, filozofia noii reglementa\u0306ri i\u0302n ceea ce prives\u0326te pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor este total diferita\u0306 de forma init\u0326iatorului ata\u0302t cu privire la va\u0302rsta de pensionare (fa\u0306ra\u0306 existent\u0326a unei etapiza\u0306ri reale, as\u0326a cum vom ara\u0306ta i\u0302n cele ce urmeaza\u0306), ca\u0302t s\u0326i cu privire la modalitatea de calcul a pensiei (baza de calcul s\u0326i cuantumul), concretiza\u0302nd de fapt o noua\u0306 reglementare, pentru care i\u0302n mod evident se impunea avizul Consiliului Superior al Magistraturii.<\/p>\n\n\n\n

Solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii se impunea s\u0326i din perspectiva respecta\u0306rii principiului coopera\u0306rii loiale i\u0302ntre autorita\u0306t\u0326ile publice, constant recunoscut i\u0302n jurisprudent\u0326a Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale s\u0326i aplicat, i\u0302n mod corespunza\u0306tor, de autoritatea legiuitoare i\u0302n alte situat\u0326ii i\u0302n care punctul de vedere al Consiliului a fost solicitat s\u0326i cu privire la unele amendamente formulate i\u0302n procedura parlamentara\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Pe aceste premise, apreciem ca\u0306 omisiunea legiuitorului de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra noii forme a proiectului de Lege pentru modificarea s\u0327i completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu s\u0327i a Legii nr. 227\/2015 privind Codul fiscal este contrara\u0306 dispozit\u0326iilor art. 1 alin. (3) s\u0326i (5) raportate la art. 133 alin. (1) din Constitut\u0327ia Roma\u0302niei, republicata\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Proceda\u0302nd i\u0302n acest mod, legiuitorul a i\u0302nca\u0306lcat o serie de principii care stau la temelia democrat\u0326iei constitut\u0326ionale (principiul echilibrului puterilor i\u0302n stat, principiul coopera\u0306rii loiale, principiul securita\u0306t\u0326ii juridice, al i\u0302ncrederii legitime etc.), astfel i\u0302nca\u0302t insuficienta documentare a proiectului legislativ s\u0326i neobservarea impactului acestuia pe termen scurt s\u0326i lung asupra sistemului de justit\u0326ie, a sistemului de apa\u0306rare, dar s\u0326i asupra altor domenii de activitate ca\u0302t s\u0326i a societa\u0306t\u0326ii i\u0302n general impun constatarea caracterului neconstitut\u0326ional al legii i\u0302n ansamblul sa\u0306u.<\/p>\n\n\n\n

Motive de neconstitut\u0326ionalitate intrinseca\u0306:<\/p>\n\n\n\n

IV. I\u0302nca\u0306lcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) s\u0326i (5) din Constitut\u0326ie referitoare la independent\u0327a justit\u0327iei s\u0327i la statul de drept<\/p>\n\n\n\n

Pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor reprezinta\u0306 i\u0302n contextul legislativ nat\u0326ional, de peste 25 de ani, unul dintre elementele ce compun structura garant\u0326iilor de independent\u0326a\u0306 a justit\u0326iei i\u0302n Roma\u0302nia.<\/p>\n\n\n\n

Prin numeroase decizii anterioare, Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 a confirmat lega\u0306tura intrinseca\u0306 dintre dreptul la pensia de serviciu s\u0326i statutul constitut\u0326ional al magistrat\u0326ilor. Astfel, instant\u0326a constitut\u0326ionala\u0306 a stabilit, i\u0302ntre altele, faptul ca\u0306 \u201estatutul constitut\u0326ional al magistrat\u0326ilor – statut dezvoltat prin lege organica\u0306 s\u0326i care cuprinde o serie de incompatibilita\u0306t\u0326i s\u0326i interdict\u0326ii, precum s\u0326i responsabilita\u0306t\u0326ile s\u0326i riscurile pe care le implica\u0306 exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta\u0306 a independent\u0326ei justit\u0326iei, garant\u0326ie a statului de drept, preva\u0306zut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala\u0306\u201d (Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), astfel ca\u0306 \u201einstituirea pensiei de serviciu pentru magistrat\u0326i nu reprezinta\u0306 un privilegiu, ci este justificata\u0306 i\u0302n mod obiectiv, ea constituind o compensat\u0326ie part\u0326iala\u0306 a inconvenientelor ce rezulta\u0306 din rigoarea statutului special ca\u0306ruia trebuie sa\u0306 i se supuna\u0306 magistrat\u0326ii (Decizia Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000). Instant\u0326a de contencios constitut\u0326ional a stabilit ca\u0306 \u201eprincipiul independent\u0326ei justit\u0326iei apa\u0306ra\u0306 pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor, ca parte integranta\u0306 a stabilita\u0306t\u0326ii financiare a acestora, i\u0302n aceeas\u0326i ma\u0306sura\u0306 cu care apa\u0306ra\u0306 celelalte garant\u0326ii ale acestui principiu\u201d (Decizia nr. 873\/2010, antereferita\u0306), iar, prin Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, reamintind faptul ca\u0306 \u201eare o bogata\u0306 jurisprudent\u0327a\u0306 prin care arata\u0306, i\u0302n esent\u0327a\u0306, ca\u0306 reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu i\u0302ntr- un mod diferit deca\u0302t cel propriu sistemului general al asigura\u0306rilor sociale nu constituie o discriminare i\u0302n sensul art. 16 alin. (1) din Constitut\u0327ie sau al art. 14 din Convent\u0327ia pentru apa\u0306rarea drepturilor omului s\u0327i a liberta\u0306t\u0327ilor fundamentale\u201d, a ret\u0326inut cu privire la pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor ca\u0306 \u201ela acordarea acestui beneficiu legiuitorul a avut i\u0302n vedere important\u0327a pentru societate a activita\u0306t\u0327ii desfa\u0306s\u0327urate de aceasta\u0306 categorie socio-profesionala\u0306, activitate caracterizata\u0306 printr- un i\u0302nalt grad de complexitate s\u0327i ra\u0306spundere, precum s\u0327i de incompatibilita\u0306t\u0327i s\u0327i interdict\u0327ii specifice\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Caracterul constant al jurisprudent\u0326ei sale referitoare la regimul juridic general al reglementa\u0306rilor i\u0302n domeniul pensiilor s\u0326i, i\u0302n special, al pensiei de serviciu a magistrat\u0326ilor, precum s\u0326i obligat\u0326ia constitut\u0326ionala\u0306 a legiuitorului roma\u0302n de a respecta limitele pe care instant\u0326a constitut\u0326ionala\u0306 i le-a stabilit i\u0302n privint\u0326a legifera\u0306rii acestui domeniu au fost ret\u0326inute de Curtea Constitut\u0326ionala\u0306, o data\u0306 i\u0302n plus, i\u0302n considerentele<\/p>\n\n\n\n

Deciziei nr. 153\/2020, antereferita\u0306, iar prin considerentele<\/p>\n\n\n\n

din paragraful 108 al Deciziei nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicata\u0306 i\u0302n<\/p>\n\n\n\n

Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, Curtea<\/p>\n\n\n\n

a concluzionat i\u0302n sensul ca\u0306, prin bogata sa jurisprudent\u0326a\u0306, \u201ea fixat reperele de<\/p>\n\n\n\n

natura\u0306 constitut\u0327ionala\u0306 i\u0302n materia pensiei de serviciu a magistrat\u0327ilor, limita\u0302nd<\/p>\n\n\n\n

marja de apreciere a legiuitorului i\u0302n procesul de legiferare: principiul<\/p>\n\n\n\n

independent\u0327ei justit\u0327iei, corolar al principiului statului de drept, este garantat, la<\/p>\n\n\n\n

nivel constitut\u0327ional, de statutul magistrat\u0327ilor, dezvoltat prin lege organica\u0306, care<\/p>\n\n\n\n

cuprinde o serie de incompatibilita\u0306t\u0327i s\u0327i interdict\u0327ii, precum s\u0327i responsabilita\u0306t\u0327ile s\u0327i<\/p>\n\n\n\n

riscurile pe care le implica\u0306 exercitarea acestei profesii, s\u0327i impune acordarea<\/p>\n\n\n\n

pensiei de serviciu acestei categorii profesionale. As\u0327a fiind, orice reglementare<\/p>\n\n\n\n

referitoare la salarizarea s\u0327i stabilirea pensiilor magistrat\u0327ilor trebuie sa\u0306 respecte<\/p>\n\n\n\n

cele doua\u0306 principii, al independent\u0327ei justit\u0327iei s\u0327i al statului de drept, cadrul<\/p>\n\n\n\n

constitut\u0327ional actual fundamenta\u0302nd securitatea financiara\u0306 a magistrat\u0327ilor.\u201d<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n considerarea acestor statua\u0306ri ale instant\u0326ei constitut\u0326ionale, dar s\u0326i a principiilor ce se degaja\u0306 din cont\u0326inutul principalelor reglementa\u0306ri internat\u0326ionale care, subliniind important\u0326a respecta\u0306rii principiului independent\u0326ei justit\u0326iei i\u0302n contextul promova\u0306rii rigorilor statului de drept, au fa\u0306cut referire expresa\u0306 la obligat\u0326ia statelor de a asigura magistrat\u0326ilor stabilitatea financiara\u0306 ata\u0302t i\u0302n timpul exercita\u0306rii funct\u0326iei lor, ca\u0302t s\u0326i ulterior i\u0302nceta\u0306rii acesteia [Principiile fundamentale privind independent\u0326a magistraturii, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Nat\u0326iunilor Unite pentru prevenirea crimei s\u0326i tratamentul delincvent\u0326ilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985) s\u0326i confirmate de Adunarea Generala\u0306 a Organizat\u0326iei Nat\u0326iunilor Unite prin Rezolut\u0326iile nr. 40\/32 din 29 noiembrie 1985 s\u0326i nr. 40\/146 din 13 decembrie 1985, – Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independent\u0326a, eficacitatea s\u0326i rolul judeca\u0306torilor, adoptata\u0306 la 13 octombrie 1994 de Comitetul Minis\u0326trilor al Consiliului Europei, Carta europeana\u0306 privind statutul judeca\u0306torilor, adoptata\u0306 cu ocazia reuniunii multilaterale ava\u0302nd ca obiect statutul judeca\u0306torilor i\u0302n Europa, organizata\u0306 de Consiliul Europei i\u0302n perioada 8-10 iulie 1998, s\u0326.a.], nicio intervent\u0326ie legislativa\u0306 i\u0302n materia dreptului la pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor nu poate fi fa\u0306cuta\u0306 deca\u0302t i\u0302n ma\u0306sura i\u0302n care nu aduce atingere principiului fundamental al independent\u0326ei justit\u0326iei.<\/p>\n\n\n\n

Independent\u0326a justit\u0326iei este o valoare fundamentala\u0306 a unei societa\u0306t\u0326i democratice, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al ceta\u0306t\u0326enilor, constituind o condit\u0326ie prealabila\u0306, esent\u0327iala\u0306, a statului de drept. Independent\u0326a justit\u0326iei trebuie sa\u0306 reprezinte dezideratul i\u0302ntregii societa\u0306t\u0326i, iar nu doar al magistrat\u0326ilor, pentru ca\u0306 acest element fundamental al democrat\u0326iei este esent\u0326ial i\u0302n garantarea drepturilor s\u0326i liberta\u0306t\u0326ilor ceta\u0306t\u0326enilor.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n jurisprudent\u0327a Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale s-a ret\u0327inut cu privire la principiul independent\u0327ei justit\u0327iei faptul ca\u0306 \u201eDin coroborarea normelor constitut\u0327ionale, rezulta\u0306 ca\u0306 independent\u0327a justit\u0327iei, principiu fundamental consacrat de Constitut\u0327ie, care, potrivit art. 152 alin. (1), constituie una dintre limitele materiale ale revizuirii Legii fundamentale, are doua\u0306 componente: componenta institut\u0327ionala\u0306, care se refera\u0306 la autoritatea care i\u0302nfa\u0306ptuies\u0327te justit\u0327ia – instant\u0327a judeca\u0306toreasca\u0306 s\u0327i componenta individuala\u0306, care se refera\u0306 la persoana care este i\u0302nvestita\u0306 cu puterea de a spune dreptul, jurisdictio, respectiv judeca\u0306torul. Ambele componente implica\u0306 existent\u0327a unor numeroase aspecte, cum ar fi: lipsa imixtiunii celorlalte puteri i\u0302n activitatea de judecata\u0306, faptul ca\u0306 niciun alt organ deca\u0302t instant\u0327ele nu poate decide asupra competent\u0327elor lor specifice preva\u0306zute prin lege, existent\u0327a unei proceduri preva\u0306zute de lege referitoare la ca\u0306ile de atac ale hota\u0306ra\u0302rilor judeca\u0306tores\u0327ti, existent\u0327a unor fonduri ba\u0306nes\u0327ti suficiente pentru desfa\u0306s\u0327urarea s\u0327i administrarea activita\u0306t\u0327ii de judecata\u0306, procedura de numire s\u0327i promovare i\u0302n funct\u0327ie a magistrat\u0327ilor s\u0327i, eventual, perioada pentru care sunt numit\u0327i, condit\u0327ii de munca\u0306 adecvate, existent\u0327a unui numa\u0306r suficient de magistrat\u0327i ai instant\u0327ei respective pentru a evita un volum de munca\u0306 excesiv s\u0327i pentru a permite finalizarea proceselor i\u0302ntr-un termen rezonabil, remunerare proport\u0327ionala\u0306 cu natura activita\u0306t\u0327ii, repartizarea impart\u0327iala\u0306 a dosarelor, posibilitatea de a forma asociat\u0327ii ce au ca principal obiect protejarea independent\u0327ei s\u0327i a intereselor magistrat\u0327ilor etc.\u201d (considerentul 95 din Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018).<\/p>\n\n\n\n

Totodata\u0306, prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012, s-a ret\u0327inut ca\u0306 \u201e (…) i\u0302n economia art. 124 din Constitut\u0327ie (…) independent\u0327a judeca\u0306torilor, ata\u0302t din punct de vedere funct\u0327ional (i\u0302n raporturile cu reprezentant\u0327ii puterii legislativa\u0306 s\u0327i executiva\u0306), ca\u0302t s\u0327i personal (respectiv al statutului care trebuie sa\u0306 i se acorde judeca\u0306torului prin lege), reprezinta\u0306 o garant\u0327ie destinata\u0306 i\u0302nfa\u0306ptuirii unei justit\u0327ii independente, impart\u0327iale s\u0327i egale, i\u0302n numele legii. I\u0302ntruca\u0302t justit\u0327ia prives\u0327te persoane, toate garant\u0327iile de ordin constitut\u0327ional sau infraconstitut\u0327ional care se refera\u0306 la i\u0302nfa\u0306ptuirea sa servesc, i\u0302n ultima\u0306 instant\u0327a\u0306, realiza\u0306rii drepturilor s\u0327i liberta\u0306t\u0327ilor acestora. De altfel, acesta este cadrul i\u0302n care o serie de documente internat\u0327ionale cu valoare interpretativa\u0306 constitut\u0327ionala\u0306 utilizeaza\u0306 conceptul de \u00abtribunal independent\u00bb\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Or, contrar exigent\u0326elor ce se degaja\u0306 din prevederile constitut\u0326ionale, din instrumentele internat\u0326ionale, dar s\u0326i din jurisprudent\u0326a Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale s\u0326i a instant\u0326elor europene cu privire la principiul independent\u0326ei justit\u0326iei – ca pilon al statului de drept s\u0326i ca cerint\u0326a\u0306 sine qua non a asigura\u0306rii dreptului la un proces echitabil, modifica\u0306rile aduse, prin Legea criticata\u0306, pensiei de serviciu a magistrat\u0327ilor contravin acestui principiu ata\u0302t i\u0302n componenta sa institut\u0326ionala\u0306, ca\u0302t s\u0326i i\u0302n cea individuala\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Astfel:<\/p>\n\n\n\n

1. Solut\u0327ia normativa\u0306 preva\u0306zuta\u0306 la art. I, art. II s\u0326i art. IV din Lege, prin modificarea intempestiva\u0306 a condit\u0327iilor de pensionare a magistrat\u0327ilor s\u0326i a personalului auxiliar de specialitate al instant\u0326elor judeca\u0306tores\u0326ti s\u0326i parchetelor de pe la\u0302nga\u0306 acestea, aduce atingere prevederilor art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) s\u0327i (5) din Constitut\u0327ie, fiind afectata\u0306 componenta funct\u0327ionala\u0306\/institut\u0327ionala\u0306 a principiului independent\u0327ei justit\u0327iei i\u0302n substant\u0327a sa.<\/p>\n\n\n\n

Contrar solut\u0327iei adoptate de legiuitor, pentru respectarea principiului independent\u0327ei justit\u0327iei, i\u0302n componenta funct\u0327ionala\u0306\/institut\u0327ionala\u0306, s-ar fi impus o reglementare care sa\u0306 asigure o reala\u0306 etapizare a condit\u0327iilor de pensionare, iar nu una deghizata\u0306, inaplicabila\u0306 destinatarilor legii, care sa\u0306 se realizeze i\u0302ntr-un interval gradual s\u0327i predictibil, astfel i\u0302nca\u0302t sa\u0306 contribuie la stabilitatea sistemului judiciar s\u0327i, implicit, la asigurarea efectiva\u0306 a dreptului fundamental al ceta\u0306t\u0327eanului de acces la o instant\u0327a\u0306 s\u0327i la un proces echitabil. Consecint\u0327ele extrem de grave produse asupra sistemului judiciar, ca urmare a adopta\u0306rii ma\u0306surii preva\u0306zute la Articolul I pct. 1 cu referire la articolul 211 alin. (1) din Legea nr. 303\/2022 s\u0326i pct. 8 cu referire la introducerea a doua\u0306 noi anexe, anexele 3 s\u0326i 4, i\u0302n cuprinsul Legii nr. 303\/2022 s\u0326i la Art. II din Legea criticata\u0306, i\u0302n lipsa instituirii unei etapiza\u0306ri reale a condit\u0327iilor de eliberare din funct\u0327ie prin pensionare a judeca\u0306torilor, procurorilor s\u0327i magistrat\u0327ilor-asistent\u0327i, sunt incompatibile cu exigent\u0327ele statului de drept s\u0327i ale independent\u0327ei justit\u0327iei.<\/p>\n\n\n\n

Spre deosebire de reglementarea actuala\u0306, este de observat, as\u0326a cum am ment\u0326ionat anterior, ca\u0306 atunci ca\u0302nd legiuitorul a dorit sa\u0306 realizeze o reforma\u0306 a sistemului public de pensii, prin majorarea va\u0302rstei de pensionare s\u0327i a stagiului de cotizare, aceasta\u0306 ma\u0306sura\u0306 s-a realizat cu asigurarea unei etapiza\u0306ri efective s\u0327i graduale, pe o perioada\u0306 mai i\u0302ndelungata\u0306 de timp, prin cres\u0327terea treptata\u0306 a condit\u0327iilor enunt\u0327ate, astfel i\u0302nca\u0302t impactul asupra beneficiarilor sa\u0306 fie minim. Astfel, prin Legea nr. 263\/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, majorarea va\u0302rstei de pensionare de la 57 de ani la 63 de ani pentru femei a fost etapizata\u0306 pe o perioada\u0306 de 20 de ani, iar cea de la 62 de ani la 65 de ani pentru ba\u0306rbat\u0327i s-a realizat pe o perioada\u0306 de 15 ani.<\/p>\n\n\n\n

Or, i\u0302n forma adoptata\u0306, prin modifica\u0306rile aduse Legii nr. 303\/2022 s\u0326i Legii nr. 567\/2004 i\u0302n privint\u0326a condit\u0326iilor de pensionare a magistrat\u0326ilor s\u0326i a personalului auxiliar de specialitate al instant\u0326elor s\u0326i parchetelor, Legea criticata\u0306 este de natura\u0306 sa\u0306 genereze repercusiuni grave asupra organiza\u0306rii instant\u0326elor s\u0326i parchetelor (i\u0302n special prin reducerea considerabila\u0306 a numa\u0306rului de magistrat\u0326i (a se vedea Anexa) s\u0326i de grefieri, care vor ies\u0326i din sistem ata\u0302t prin pensiona\u0306ri accelerate, ca\u0302t s\u0326i prin demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a doba\u0302ndi vocat\u0326ia la pensia de serviciu, la care se va ada\u0306uga, i\u0302n mod previzibil, sca\u0306derea atractivita\u0306t\u0326ii i\u0302mbra\u0306t\u0326is\u0326a\u0306rii pe viitor a acestor profesii juridice).<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, lipsa orica\u0306rui studiu de impact, lipsa unor analize statistice sau comparative, lipsa identifica\u0306rii s\u0326i adopta\u0306rii unor solut\u0326ii (inclusiv legislative) cu efecte pe termen scurt s\u0326i lung care sa\u0306 contrabalanseze consecint\u0326ele negative generate i\u0302n sistemul de justit\u0326ie de modifica\u0306rile aduse i\u0302n privint\u0326a pensiilor de serviciu ale magistrat\u0326ilor s\u0326i ale personalului auxiliar de specialitate al instant\u0326elor s\u0326i parchetelor constituie tot ata\u0302tea elemente care sust\u0326in caracterul neconstitut\u0326ional al acestor modifica\u0306ri, din perspectiva i\u0302nca\u0306lca\u0306rii principiului independent\u0326ei justit\u0326iei, i\u0302n componenta funct\u0326ionala\u0306\/institut\u0326ionala\u0306 a acestuia.<\/p>\n\n\n\n

Sub acest aspect, se impune a fi amintit faptul ca\u0306 i\u0302n Avizul nr. 21 (2018) al Consiliului Consultativ al Judeca\u0306torilor Europeni (CCJE) s-a ret\u0326inut ca\u0306 \u201evoint\u0327a politica\u0306 este esent\u0327iala\u0306 atunci ca\u0302nd vorbim despre asigurarea personalului, infrastructurii s\u0327i echipamentelor i\u0302n sistemul judiciar. Asigurarea unor condit\u0327ii de lucru (cum ar fi cla\u0306diri s\u0327i echipamente funct\u0327ionale pentru instant\u0327e, precum s\u0327i suficient personal) compatibile cu demnitatea misiunii judiciare pot servi ca inhibitori puternici pentru orice comportament corupt. I\u0302n consecint\u0327a\u0306, CCJE dores\u0327te sa\u0306 sublinieze ca\u0306 este responsabilitatea fieca\u0306rei t\u0327a\u0306ri sa\u0306 puna\u0306 la dispozit\u0327ie un buget suficient pentru dotarea rezonabila\u0306 a sistemului judiciar, astfel i\u0302nca\u0302t justit\u0327ia sa\u0306 se faca\u0306 prin decizii bine fundamentate s\u0327i prompte. De asemenea, apeleaza\u0306 la autorita\u0306t\u0327ile competente sa\u0306 asigure i\u0302ntotdeauna un nivel adecvat al salariilor, pensiilor s\u0327i altor beneficii sociale. Merita\u0306 remarcat, de asemenea, i\u0302n acest context faptul ca\u0306 sistemul judiciar este la fel de puternic s\u0326i robust precum pilonii sa\u0306i. De aceea, asigurarea unui nivel adecvat al salariilor, beneficiilor sociale s\u0326i echipamentelor pentru personalul auxiliar este la fel de vitala\u0306 pentru un sistem judiciar fa\u0306ra\u0306 corupt\u0327ie, precum asigurarea condit\u0327iilor de lucru potrivite pentru judeca\u0306torii i\u0302ns\u0327is\u0327i.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Aceleas\u0327i principii se desprind s\u0327i din Avizul nr. 1 (2001) al Consiliului Consultativ al Judeca\u0306torilor Europeni (CCJE) referitor la stadardele privind independent\u0327a puterii judeca\u0306tores\u0327ti s\u0327i inamovabilitatea judeca\u0306torilor, cu referire la Recomandarea Comitetului de Minis\u0327tri al Consiliului Europei nr. R (94) 12 s\u0327i la Carta europeana\u0306 privind statutul judeca\u0306torilor.<\/p>\n\n\n\n

2. I\u0302n egala\u0306 ma\u0306sura\u0306, dispozit\u0326iile art. I, art. II, art. III s\u0326i art. XV din Lege sunt de natura\u0306 sa\u0306 afecteze principiul independent\u0326ei justit\u0326iei, i\u0302n componenta individuala\u0306 a acestui principiu.<\/p>\n\n\n\n

Dispozit\u0326iile criticate au fost adoptate cu i\u0302nca\u0306lcarea art. 124 alin. (3) s\u0326i art. 132 alin. (1) din Constitut\u0327ie, cont\u0326inutul acestora fiind de natura\u0306 sa\u0306 afecteze statutul constitut\u0327ional al judeca\u0306torilor s\u0326i al procurorilor, ava\u0302nd i\u0302n vedere faptul ca\u0306, i\u0302n configurarea propusa\u0306 prin Legea examinata\u0306, dreptul la pensia de serviciu a magistrat\u0326ilor risca\u0306 sa\u0306 doba\u0302ndeasca\u0306 un caracter iluzoriu.<\/p>\n\n\n\n

Sub acest aspect i\u0302nvedera\u0306m urma\u0306toarele:<\/p>\n\n\n\n

2.1. Reducerea cuantumului pensiilor ca urmare a aplica\u0306rii cumulative a tuturor ma\u0306surilor reglementate prin aceasta\u0306 lege [ex: recalcularea pensiei de serviciu, revizuirea numa\u0306rului lunilor ce constituie baza de calcul, ajunga\u0302ndu-se pa\u0302na\u0306 la 25 ani (300 de luni) s\u0327i aplicarea impozitului] constituie o ma\u0306sura\u0306 prin care afectarea este ata\u0302t de substant\u0327iala\u0306, i\u0302nca\u0302t poate aduce atingere substant\u0327ei dreptului la pensie.<\/p>\n\n\n\n

Doar la o prima\u0306 vedere, raportarea calculului pensiei la o perioada\u0306 de i\u0302nceput a carierei i\u0302n care, nominal, salarizarea era una mult mai mica\u0306 duce i\u0302n mod evident la o baza\u0306 de calcul foarte mica\u0306 s\u0327i la sca\u0306derea semnificativa\u0306 a cuantumului pensiilor de serviciu.<\/p>\n\n\n\n

Invocarea de ca\u0306tre init\u0327iatori a modului de stabilire a pensiilor i\u0302n sistemul public ca model pentru recalcularea\/stabilirea pensiilor de serviciu este neavenita\u0306. Cu toate ca\u0306 i\u0302n sistemul public se ia i\u0302n considerare toata\u0306 perioada de contributivitate a salariatului, pensionarea se stabiles\u0327te pe baza\u0306 de punctaje s\u0327i puncte, acestea actualiza\u0302ndu-se periodic, astfel ca\u0306 numa\u0306rul de puncte acumulat s\u0327i pensia i\u0302n sine va reflecta inflat\u0327ia din tot\u0327i anii de contributivitate (valoarea punctului de pensie este actualizata\u0306 anual). Astfel, ca exemplu, Legea nr. 127\/2019 prevede, la art. 87, ca\u0306:<\/p>\n\n\n\n

\u201e(1) Numa\u0306rul total de puncte realizate de asigurat se obt\u0327ine din i\u0302nsumarea punctajelor anuale ale acestuia.<\/p>\n\n\n\n

(2) Punctajul anual al asiguratului se determina\u0306 prin i\u0302mpa\u0306rt\u0327irea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate i\u0302ntr-un an calendaristic.<\/p>\n\n\n\n

(3) Punctajul lunar se calculeaza\u0306 prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, dupa\u0306 caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribut\u0327iei de asigura\u0306ri sociale, la ca\u0302s\u0327tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigura\u0306rilor sociale de stat din anul respectiv\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit art. 86 din aceeas\u0327i lege, \u201e(2) Valorile punctului de pensie sunt urma\u0306toarele:<\/p>\n\n\n\n

a) la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;
b) la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;
c) la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei.
(3) La data intra\u0306rii i\u0302n vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referint\u0327a\u0306 este de 75 lei.<\/p>\n\n\n\n

(4) I\u0302ncepa\u0302nd cu anul 2022, valoarea punctului de referint\u0327a\u0306 se majoreaza\u0306 anual cu rata medie anuala\u0306 a inflat\u0327iei, la care se adauga\u0306 50% din cres\u0327terea reala\u0306 a ca\u0302s\u0327tigului salarial mediu brut realizat\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Or, i\u0302n ipoteza reglementata\u0306 de Legea criticata\u0306, baza de calcul care consta\u0306 i\u0302n media salariilor nominale din perioade i\u0302ndepa\u0306rtate ale carierei duce la anularea conceptului de pensie de serviciu, care trebuie sa\u0306 fie, potrivit jurisprudent\u0327ei Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale, ca\u0302t mai aproape de ultimul salariu i\u0302n plata\u0306. Astfel, fa\u0306ra\u0306 nicio alta\u0306 precizare legata\u0306 de actualizarea acelei baze de calcul i\u0302n raport cu rata inflat\u0327iei ori un alt mod de calcul, aceasta\u0306 reglementare contravine scopului reglementa\u0306rii s\u0327i este neconstitut\u0327ionala\u0306, anula\u0302nd conceptul de pensie de serviciu.<\/p>\n\n\n\n

2.2. I\u0302n jurisprudent\u0326a Curt\u0326ii Constitut\u0327ionale s-a acceptat ca\u0306, pentru exercitarea anumitor profesii, inclusiv a profesiei de magistrat, i\u0302n considerarea important\u0326ei s\u0327i complexita\u0306t\u0326ii atribut\u0327iilor ce trebuie i\u0302ndeplinite i\u0302n funct\u0327iile respective, pot fi stabilite limite de va\u0302rsta\u0306 rezonabile, i\u0302n raport cu aptitudinile s\u0327i capacita\u0306t\u0326ile umane biologice, fizice s\u0327i mentale, influent\u0326ate hota\u0306ra\u0302tor de va\u0302rsta\u0306. Curtea a acceptat ca\u0306 aceasta\u0306 limita\u0306 de va\u0302rsta\u0306 nu coincide i\u0302nsa\u0306 cu va\u0302rsta standard la care se nas\u0327te dreptul de a se i\u0302nscrie la pensie (Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 591 din 08 iulie 2005).<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acest context, stabilirea unei condit\u0327ii de va\u0302rsta\u0306 de la care se nas\u0326te dreptul la pensia de serviciu fa\u0306ra\u0306 o es\u0327alonare reala\u0306 s\u0327i efectiva\u0306 afecteaza\u0306 i\u0302nsa\u0306s\u0326i substant\u0326a acestui drept, ma\u0306sura legislativa\u0306 adoptata\u0306 fiind, prin raportare la rigorile impuse anterior de Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 i\u0302n aplicarea testului de proport\u0326ionalitate (ce vizeaza\u0306 respectarea unor cerint\u0326e stricte referitoare la calitatea legii, legitimitatea scopului vizat s\u0326i la echilibrul necesar a fi stabilit i\u0302ntre i\u0302ntre mijlocele folosite s\u0327i scopul urma\u0306rit), una lipsita\u0306 de caracter rezonabil.<\/p>\n\n\n\n

2.3. Prin eliminarea intempestiva\u0306 a perioadelor de vechime care constituiau, potrivit Legii nr. 303\/2022, forma i\u0302n vigoare, vechime utila\u0306 pentru pensia de serviciu, fa\u0306ra\u0306 existent\u0327a unei perioade tranzitorii, care sa\u0306 asigure o es\u0327alonare reala\u0306, dar s\u0327i prin schimbarea adusa\u0306 i\u0302n privint\u0327a va\u0302rstei de pensionare, Legea criticata\u0306 aduce atingere ata\u0302t principiului independent\u0326ei justit\u0326iei, prin afectarea statutului constitut\u0327ional al judeca\u0306torilor s\u0326i al procurorilor, astfel cum a fost acesta consacrat prin art. 124 alin. (3) s\u0326i art. 132 alin. (1) din Constitut\u0327ie, ca\u0302t s\u0326i principiului previzibilita\u0306t\u0327ii, principiului securita\u0306t\u0326ii juridice, al i\u0302ncrederii legitime, cel al egalita\u0306t\u0326ii de tratament s\u0326i al neretroactivita\u0306t\u0326ii legii civile, i\u0302n cont\u0326inutul acestor principii dezvoltat prin jurisprudent\u0326a Curt\u0326ii Constitut\u0326ionale, a Curt\u0326ii Europene a Drepturilor Omului sau a Curt\u0326ii de Justit\u0326ie a Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, i\u0302n condit\u0326iile i\u0302n care legiuitorul a introdus pensia de serviciu pentru categoria profesionala\u0306 a magistrat\u0326ilor din anul 1997, iar reglementarea acestui tip de pensie s-a bucurat de continuitate legislativa\u0306 pe parcursul ultimilor 26 de ani, i\u0302n mod firesc s-a creat o as\u0326teptare legitima\u0306 a acestei categorii profesionale, i\u0302nca\u0306 de la accederea i\u0302n profesie.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, reglementarea ex abrupto a unor solut\u0326ii legislative diferite care reconfigureaza\u0306 fundamental acest domeniu este de natura\u0306 a i\u0302nca\u0306lca principiul as\u0326tepta\u0306rii legitime ce decurge din principiul securita\u0306t\u0326ii juridice. Or, i\u0302n considerarea acestor doua\u0306 principii, titularii unor drepturi prezente sau viitoare au dreptul la continuitatea act\u0327iunii statale, aceasta trebuind sa\u0306 aiba\u0306 un caracter previzibil, statul neputa\u0302nd i\u0302nca\u0306lca i\u0302ncrederea legitima\u0306 a persoanelor la stabilitatea s\u0327i continuitatea act\u0327iunilor lor, prin determinarea conduitei viitoare a acestora cu ignorarea acestor as\u0327tepta\u0306ri legitime create prin actele normative adoptate anterior. I\u0302n plus, se poate observa ca\u0306 tabelul, care este preva\u0306zut i\u0302n Anexa nr. II (Anexa nr. IV la Legea nr. 303\/2022) ca reglementa\u0302nd o as\u0327a-zisa\u0306 perioada\u0306 tranzitorie ata\u0302t i\u0302n ce prives\u0327te vechimea minima\u0306 este lipsit de aplicabilitate, (de vreme ce fieca\u0306rui an calendaristic i\u0302i corespunda\u0306 sca\u0306derea cu un an a vechimii asimilate), echivala\u0302nd i\u0302n cele din urma\u0306, i\u0302n mare parte, cu inexistent\u0327a unei perioade tranzitorii i\u0302n acest sens. Or, daca\u0306 legiuitorul a intent\u0327ionat totus\u0327i reglementarea unei es\u0327alona\u0306ri (perioada\u0306 tranzitorie), este necesar ca aceasta sa\u0306 fie reala\u0306, efectiva\u0306,<\/p>\n\n\n\n

clar redactata\u0306 s\u0327i susceptibila\u0306 de aplicare.
Din analiza modului de reglementare a etapelor incluse i\u0302n tabel i\u0302n privint\u0326a<\/p>\n\n\n\n

vechimii minime se poate cu us\u0326urint\u0326a\u0306 constata ca\u0306 o persoana\u0306 care nu i\u0302ndeplines\u0327te vechimea de cel put\u0327in 5 ani i\u0302n funct\u0327iile acolo enumerate (vechimi asimilate) i\u0302n primii 2 ani ai es\u0327alona\u0306rii nu o va mai i\u0302ndeplini niciodata\u0306 (nici i\u0302n anii urma\u0306tori ment\u0327ionat\u0327i i\u0302n tabel), astfel ca\u0306 pentru toate aceste persoane nu exista\u0306 i\u0302n fapt o perioada\u0306 tranzitorie.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, textul propus este fa\u0306ra\u0306 niciun efect, cu toate ca\u0306 scopul orica\u0306rei dispozit\u0327ii tranzitorii este sa\u0306 asigure trecerea de la legea veche la legea noua\u0306. Este adeva\u0306rat ca\u0306 legiuitorul trebuie sa\u0306 instituie prin norma adoptata\u0306 un raport proport\u0327ional i\u0302ntre noua reglementare (care nu mai prevede vechimi asimilate) s\u0327i vechea reglementare (care includea vechimile asimilate, fa\u0306ra\u0306 limita\u0306), dar, ata\u0302ta timp ca\u0302t textul tranzitoriu este formulat de o maniera\u0306 care nu mai permite i\u0302ndeplinirea condit\u0327iei minime de vechime daca\u0306 aceasta nu este i\u0302ndeplinita\u0306 i\u0302n primii doi ani, este vorba mai degraba\u0306 despre o norma\u0306 cu aplicabilitate imediata\u0306, i\u0302nsemna\u0302nd, i\u0302n fapt, eliminarea intempestiva\u0306 a perioadelor asimilate, situat\u0327ie care i\u0302ncalca\u0306 principiile constitut\u0327ionale ment\u0327ionate mai sus.<\/p>\n\n\n\n

Aceleas\u0327i principii sunt afectate prin modul de reglementare a va\u0302rstei de pensionare (proiectul ava\u0302nd i\u0302n vedere stabilirea unei va\u0302rste de pensionare de 60 de ani i\u0302ncepa\u0302nd cu anul 2035, pa\u0302na\u0306 la acel moment intent\u0327ia fiind de a se reglementa o perioada\u0306 tranzitorie). Or, prevederile cuprinse i\u0302n acelas\u0326i tabel i\u0302n lega\u0306tura\u0306 cu cres\u0326terea treptata\u0306 a va\u0302rstei de pensionare sunt, de asemenea, lipsite de aplicabilitate, echivala\u0302nd i\u0302n fapt (cu except\u0326ia primelor 3 pozit\u0326ii din tabel) cu inexistent\u0327a unei perioade tranzitorii i\u0302n acest sens ( pentru fiecare an calendaristic fiind preva\u0306zuta\u0306 o cres\u0327tere a va\u0302rstei cu un an).<\/p>\n\n\n\n

Daca\u0306 legiuitorul a intent\u0327ionat totus\u0327i reglementarea unei es\u0327alona\u0306ri (perioada\u0306 tranzitorie), era necesar ca aceasta sa\u0306 fie reala\u0306, efectiva\u0306, clar redactata\u0306 s\u0327i susceptibila\u0306 de aplicare. Or, rostul s\u0327i scopul unei dispozit\u0327ii tranzitorii este de a face trecerea treptata\u0306 de la o reglementare veche, i\u0302n care nu exista\u0306 stabilita\u0306 o va\u0302rsta\u0306, la o reglementare noua\u0306, i\u0302n care s-a introdus va\u0302rsta de 60 de ani, norma\u0302nd toate situat\u0327iile practice care se ivesc i\u0302n perioada de tranzit\u0327ie.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, es\u0327alonarea ar fi trebuit sa\u0306 acopere toata\u0306 perioada de 13 ani, i\u0302n caz contrar neputa\u0302ndu-se vorbi despre o es\u0326alonare reala\u0306, iar persoanelor aflate i\u0302n ipotezele respective le sunt afectate drepturile, din perspectiva principiilor enumerate mai sus.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, solut\u0326iile propuse nu sunt de fapt norme tranzitorii, textele fiind de natura\u0306 sa\u0306 afecteze principiul previzibilita\u0306t\u0326ii legii s\u0326i principiul securita\u0306t\u0326ii raporturilor juridice, conform celor ret\u0326inute de Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 i\u0302n jurisprudent\u0326a sa.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n concluzie, modificarea intempestiva\u0306 a condit\u0327iilor de vechime minima\u0306 ori a condit\u0327iilor de va\u0302rsta\u0306 (cu except\u0327ia anilor 2023-2025 pentru care se ment\u0327ine o va\u0302rsta\u0306 de pensionare minima\u0306) reprezinta\u0306 o afectare a principiilor enumerate mai sus s\u0327i consacrate i\u0302n jurisprudent\u0327a Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale. Mai mult, prin caracterul arbitrar, lipsit de previzibilitate s\u0326i predictibilitate, Legea criticata\u0306 este de natura\u0306 sa\u0306 afecteze grav statutul magistratului, fiind, din acest motiv, viciata\u0306 i\u0302n raport cu principiul constitut\u0327ional al independent\u0326ei justit\u0326iei, i\u0302n componenta individuala\u0306 a acestui principiu.<\/p>\n\n\n\n

2.4. Dispozit\u0327iile Art. III din Legea criticata\u0306 i\u0302ncalca\u0306 principiul independent\u0327ei justit\u0327iei dar s\u0327i pe cel al neretroactivita\u0306t\u0327ii legii civile reglementat prin art. 15 alin. (2) din Constitut\u0327ie.<\/p>\n\n\n\n

Prin Decizia nr. 900\/2020, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a ret\u0327inut, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, inclusiv cel al magistrat\u0327ilor, ca\u0306 \u201elegiuitorul este liber sa\u0306 acorde, sa\u0306 modifice sau sa\u0306 suprime componenta suplimentara\u0306 a pensiei de serviciu, i\u0302n funct\u0327ie de posibilita\u0306t\u0327ile financiare ale statului\u201d, i\u0302nsa\u0306 aceasta\u0306 intervent\u0327ie legislativa\u0306 nu se poate face cu i\u0302nca\u0306lcarea principiului tempus regit actum, legiuitorul fiind t\u0327inut sa\u0306 respecte principiile s\u0327i valorile constitut\u0327ionale cu privire la opt\u0327iunile legislative.<\/p>\n\n\n\n

Or, as\u0327a cum am ara\u0306tat anterior, opt\u0327iunile legiuitorului i\u0302n materia pensiei de serviciu a magistrat\u0327ilor sunt circumscrise condit\u0327iei de respectare a garant\u0327iilor independent\u0327ei justit\u0327iei, garant\u0327ii i\u0302ntre care se numa\u0306ra\u0306 s\u0327i obligat\u0327ia pozitiva\u0306 a statului de a asigura stabilitatea financiara\u0306 a magistrat\u0327ilor ata\u0302t i\u0302n timpul activita\u0306t\u0327ii, ca\u0302t s\u0327i ulterior i\u0302nceta\u0306rii acesteia.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acest sens, se impun a fi aici amintite urma\u0306toarele: 27<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrincipiile fundamentale privind independent\u0327a magistraturii\u201d, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Nat\u0326iunilor Unite pentru prevenirea crimei s\u0327i tratamentul delincvent\u0326ilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) s\u0327i confirmate de Adunarea Generala\u0306 a Organizat\u0326iei Nat\u0326iunilor Unite prin Rezolut\u0326iile nr. 40\/32 din 29 noiembrie 1985 s\u0327i nr. 40\/146 din 13 decembrie 1985, preva\u0306d i\u0302n mod expres, prin art. 11, ca\u0306 \u201edurata mandatului judeca\u0306torilor, independent\u0327a acestora, sigurant\u0326a lor, remunerat\u0326ia corespunza\u0306toare, condit\u0326iile de munca\u0306, pensiile s\u0327i va\u0302rsta de pensionare sunt i\u0302n mod adecvat garantate prin lege\u201d.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, i\u0302n mod asema\u0306na\u0306tor, Recomandarea CM\/Rec (2010)12 cu privire la judeca\u0306tori: independent\u0326a eficient\u0326a s\u0326i responsabilita\u0306t\u0326ile, adoptata\u0306 la 17 noiembrie 2010 de Comitetul Minis\u0327trilor al Consiliului Europei, a statuat ca\u0306 \u201eRemunerarea judeca\u0306torilor trebuie sa\u0306 fie pe ma\u0306sura rolului s\u0326i responsabilita\u0306t\u0326ilor lor s\u0326i sa\u0306 aiba\u0306 un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune menita\u0306 sa\u0306 influent\u0326eze deciziile\u201d, subliniata\u0306 fiind important\u0327a independent\u0327ei judeca\u0306torilor i\u0302n scopul i\u0302nta\u0306ririi preeminent\u0327ei dreptului i\u0302n statele democratice.<\/p>\n\n\n\n

Totodata\u0306, art. 6.4 din Carta Europeana\u0306 privind statutul judeca\u0306torilor prevede ca\u0306 magistrat\u0326ii au dreptul la \u201eplata unei pensii al ca\u0306rei nivel trebuie sa\u0306 fie ca\u0302t mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerat\u0326ii primite pentru activitatea jurisdict\u0326ionala\u0306\u201d.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acelas\u0326i sens, instant\u0327a de contencios constitut\u0327ional a stabilit fa\u0306ra\u0306 echivoc ca\u0306 independent\u0326a justit\u0326iei, ca garant\u0326ie constitut\u0326ionala\u0306, include securitatea financiara\u0306 a magistrat\u0326ilor, care presupune s\u0326i asigurarea unor garant\u0326ii sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20\/2000, antereferita\u0306, Decizia nr. 433\/2013, antereferita\u0306, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, publicata\u0306 i\u0302n publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019, Decizia nr. 153\/2020, antereferita\u0306, Decizia nr. 900\/2020, antereferita\u0306).<\/p>\n\n\n\n

Astfel, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306, i\u0302n Decizia nr. 900\/2020, a ret\u0327inut ca\u0306 \u201eorice reglementare referitoare la salarizarea s\u0327i stabilirea pensiilor magistrat\u0327ilor trebuie sa\u0306 respecte cele doua\u0306 principii, al independent\u0327ei justit\u0327iei s\u0327i al statului de drept, cadrul constitut\u0327ional actual fundamenta\u0302nd securitatea financiara\u0306 a magistrat\u0327ilor\u201d. De asemenea, \u201epensiile s\u0327i va\u0302rsta de pensionare trebuie sa\u0306 fie i\u0302n mod adecvat garantate prin lege\u201d, iar regimul de remunerare (salariu s\u0327i pensie) a magistrat\u0327ilor reprezinta\u0306 un element de substant\u0327a\u0306 al independent\u0327ei justit\u0327iei. Totodata\u0306, i\u0302n considerentul 114 din Decizia nr. 900\/2020, se face referire la documentele internat\u0327ionale care fundamenteaza\u0306 stabilitatea financiara\u0306 a magistrat\u0327ilor i\u0302n sensul ca\u0306 \u201e(…) Mai mult, i\u0302n Declarat\u0327ia cu privire la Principiile de Independent\u0327a\u0306 a Justit\u0327iei, adoptata\u0306 de Conferint\u0327a Pres\u0327edint\u0327ilor de Instant\u0327e Supreme din Europa Centrala\u0306 s\u0327i de Est, de la Brijuni, Croat\u0327ia, din 14 octombrie 2015, s-a ret\u0327inut ca\u0306 \u00abJudeca\u0306torii trebuie sa\u0306 primeasca\u0306 o compensat\u0327ie pe ma\u0306sura profesiei s\u0327i i\u0302ndatoririlor lor s\u0327i sa\u0306 dispuna\u0306 de condit\u0327ii adecvate de lucru. […] Remunerat\u0327ia judeca\u0306torilor trebuie sa\u0306 fie ferita\u0306 de posibile reduceri prin legislat\u0327ie. Trebuie sa\u0306 existe garant\u0327ii pentru a se ment\u0327ine o remunerat\u0327ie rezonabila\u0306 a judeca\u0306torilor i\u0302n caz de dizabilitate, ca\u0302t s\u0327i pentru plata pensiei care trebuie sa\u0306 fie i\u0302n lega\u0306tura\u0306 rezonabila\u0306 cu remunerat\u0327ia primita\u0306 i\u0302n perioada de activitate. Remunerat\u0327ia s\u0327i condit\u0327iile de lucru ale judeca\u0306torilor nu pot fi modificate i\u0302n dezavantajul judeca\u0306torilor i\u0302n timpul mandatului, cu except\u0327ia situat\u0327iilor deosebite de natura\u0306 economica\u0306 sau bugetara\u0306.\u00bb (…)\u201d<\/p>\n\n\n\n

Din ansamblul tuturor acestor statua\u0306ri cu valoare de principiu rezulta\u0306 ca\u0306, des\u0326i este acceptabila\u0306 din punct de vedere constitut\u0326ional, o diminuare a componentei necontributive a pensiei de serviciu nu este aplicabila\u0306 i\u0302n privint\u0326a magistrat\u0326ilor, i\u0302ntruca\u0302t se opun garant\u0326iile independent\u0326ei acestora, i\u0302n configurat\u0326ia stabilita\u0306 de Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 i\u0302n jurisprudent\u0326a sa cu privire la dispozit\u0326iile art. 124 alin. (3) s\u0326i ale art. 132 alin. (1) din Legea fundamentala\u0306.<\/p>\n\n\n\n

2.5. Sub un alt aspect, solut\u0327ia normativa\u0306 adoptata\u0306 prin dispozit\u0326iile Articolului I pct. 6 cu referire la art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303\/2022, potrivit ca\u0306reia: \u201ePensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate s\u0327i pensia de urmas\u0327, se actualizeaza\u0306, din oficiu, i\u0302n fiecare an, cu rata medie anuala\u0306 a inflat\u0327iei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fieca\u0306rui an i\u0302n care se face actualizarea s\u0327i comunicat de Institutul Nat\u0327ional de Statistica\u0306\u201d, i\u0302ncalca\u0306 principiul independent\u0327ei justit\u0327iei preva\u0306zut la art. 124 alin. (3) din Constitut\u0327ie, precum s\u0327i caracterul obligatoriu al deciziilor Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale, preva\u0306zut la art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Ava\u0302nd i\u0302n vedere cele statuate cu rang de principiu, ata\u0302t i\u0302n cuprinsul instrumentelor internat\u0327ionale, ca\u0302t s\u0327i i\u0302n considerentele deciziilor anterioare ale Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale, ment\u0327ionate la punctul anterior (pct. 2.4) o reglementare ca cea i\u0302n discut\u0327ie care impune ca actualizarea pensiilor magistrat\u0327ilor (de serviciu, de invaliditate sau de urmas\u0327) sa\u0306 se faca\u0306 nu prin raportare la majorarea indemnizat\u0327iei de i\u0302ncadrare brute lunare pentru judeca\u0306torii sau procurorii i\u0302n activitate, i\u0302n condit\u0327ii identice de funct\u0327ie, vechime s\u0327i grad profesional, ci i\u0302n funct\u0327ie de rata medie anuala\u0306 a inflat\u0327iei, are un profund caracter neconstitut\u0327ional, prin afectarea compensat\u0327iei aferente incompatibilita\u0306t\u0326ilor, a interdict\u0327iilor, a responsabilita\u0306t\u0327ilor s\u0327i a riscurilor pe care le implica\u0306 exercitarea acestei profesii.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, i\u0302ntr-un interval determinat aceasta\u0306 ma\u0306sura\u0306 legislativa\u0306 goles\u0327te de cont\u0327inut scopul pentru care a fost stabilita\u0306 pensia de serviciu a magistrat\u0327ilor, anume pentru a i\u0302ncuraja stabilitatea i\u0302n serviciu s\u0327i formarea unei cariere i\u0302ntr-un domeniu extrem de restrictiv, contrar exigent\u0327elor stabilite prin jurisprudent\u0327a Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale s\u0327i cu i\u0302nca\u0306lcarea independent\u0327ei justit\u0327iei s\u0327i a statului de drept.<\/p>\n\n\n\n

V. Legea criticata\u0306, prin dispozit\u0326iile Art. I pct. 2 cu referire la abrogarea alineatului (2) al articolului 211 din Legea nr. 303\/2022 i\u0302ncalca\u0306 art. 44 din Constitut\u0327ie s\u0326i art. 1 din Protocolul nr. 1 adit\u0327ional la Convent\u0326ia europeana\u0306 pentru apa\u0306rarea drepturilor omului s\u0326i a liberta\u0306t\u0326ilor fundamentale.<\/p>\n\n\n\n

Articolul I pct. 2 din Legea criticata\u0306 abroga\u0306 dispozit\u0326iile alineatului (2) al art. 211 din Legea nr. 303\/2022 care, i\u0302n prezent, prevede ca\u0306, pentru fiecare an care depa\u0306s\u0326es\u0326te vechimea de 25 de ani i\u0302n funct\u0326iile de judeca\u0306tor, procuror, judeca\u0306tor de la Curtea Constitut\u0327ionala\u0306, magistrat-asistent la I\u0302nalta Curte de Casat\u0327ie s\u0327i Justit\u0327ie s\u0327i la Curtea Constitut\u0327ionala\u0306, personal de specialitate juridica\u0306 asimilat judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, judeca\u0306tor financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la sect\u0327ia jurisdict\u0326ionala\u0306 a Curt\u0327ii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica\u0306 i\u0302n fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, la cuantumul pensiei de serviciu se adauga\u0306 ca\u0302te 1% din baza de calcul, fa\u0306ra\u0306 a o putea depa\u0306s\u0326i.<\/p>\n\n\n\n

Or, abrogarea prevederilor art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303\/2022 prin care s-a preva\u0306zut i\u0302n favoarea magistrat\u0327ilor o majorare de 1% din baza de calcul la cuantumul pensiei de serviciu, fa\u0306ra\u0306 introducerea unei norme tranzitorii care sa\u0306 trans\u0327eze situat\u0327ia persoanelor care la momentul intra\u0306rii i\u0302n vigoare a legii noi i\u0302ndeplineau condit\u0327ia de vechime stabilita\u0306 de legea veche pentru a beneficia de pensia de serviciu, dar care lua\u0302nd i\u0302n considerare s\u0327i aceasta\u0306 prevedere de favoare, au ales sa\u0306 desfa\u0306s\u0327oare i\u0302n continuare activitate i\u0302n magistratura\u0306, este de natura\u0306 sa\u0306 aduca\u0306 atingere principiului previzibilita\u0306t\u0327ii reglementa\u0306rii.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare an de activitate prestata\u0306 dupa\u0306 i\u0302ndeplinirea condit\u0327iei preva\u0306zute de lege trebuie sa\u0306 se rega\u0306seasca\u0306 i\u0302n mod corespunza\u0306tor i\u0302n cuantumul pensiei, ca\u0302ta\u0306 vreme nu s-a reflectat i\u0302n vreun fel i\u0302n cuantumul indemnizat\u0327iei. Astfel fiind, abragarea normei nu doar ca\u0306 sufera\u0306 devicul imprevizibilita\u0306t\u0327ii, dar, i\u0302n concret, ea duce la suprimarea unui drept cu existent\u0327a\u0306 certa\u0306, determinata\u0306, recunoscut celor care din considerente de loialitate fat\u0327a\u0306 de profesie, i\u0302s\u0327i continua\u0306 activitatea dincolo de momentul la care aveau o vocat\u0327ie concreta\u0306 pentru pensionare. Este afectat i\u0302n felul acesta (prin suprimare) exercit\u0327iul unui drept recunoscut, i\u0302n contra exigent\u0327elor art. 44 din Constitut\u0327ie, art.1 din Protocolul nr. 1 adit\u0327ional la Convent\u0326ia europeana\u0306 pentru apa\u0306rarea drepturilor omului s\u0326i a liberta\u0306t\u0326ilor fundamentale.<\/p>\n\n\n\n

VI. Nesocotirea principiului egalita\u0306t\u0327ii i\u0302n drepturi preva\u0306zut de dispozit\u0327iile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constitut\u0327ie<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n ceea ce prives\u0327te principiul egalita\u0306t\u0327ii i\u0302n drepturi, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a ret\u0327inut i\u0302ntr-o jurisprudent\u0327a\u0306 constanta\u0306 (sintetizata\u0306, cu titlu de exemplu, i\u0302n Decizia nr. 657 din 17 octombrie 2019, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 882 din 1 noiembrie 2019) ca\u0306 acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situat\u0327ii care, i\u0302n funct\u0327ie de scopul urma\u0306rit, nu sunt diferite. Ca urmare, situat\u0327iile i\u0302n care se afla\u0306 anumite categorii de persoane trebuie sa\u0306 difere i\u0302n esent\u0327a\u0306 pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta\u0306 deosebire de tratament trebuie sa\u0306 se bazeze pe un criteriu obiectiv s\u0327i rat\u0327ional.<\/p>\n\n\n\n

Principiul egalita\u0306t\u0327ii i\u0302n drepturi nu i\u0302nseamna\u0306 uniformitate, i\u0302nca\u0306lcarea principiului egalita\u0306t\u0327ii s\u0327i nediscrimina\u0306rii exista\u0302nd atunci ca\u0302nd se aplica\u0306 un tratament diferent\u0327iat unor cazuri egale, fa\u0306ra\u0306 o motivare obiectiva\u0306 s\u0327i rezonabila\u0306, sau daca\u0306 exista\u0306 o disproport\u0327ie i\u0302ntre scopul urma\u0306rit prin tratamentul inegal s\u0327i mijloacele folosite.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n aceste condit\u0327ii, nesocotirea principiului egalita\u0306t\u0327ii are drept consecint\u0327a\u0306 neconstitut\u0327ionalitatea discrimina\u0306rii care a determinat, din punct de vedere normativ, i\u0302nca\u0306lcarea principiului. Curtea a mai stabilit ca\u0306 discriminarea se bazeaza\u0306 pe not\u0327iunea de \u201eexcludere de la un drept\u201d, iar remediul constitut\u0327ional specific, i\u0302n cazul constata\u0306rii neconstitut\u0327ionalita\u0306t\u0327ii discrimina\u0306rii, i\u0302l reprezinta\u0306 acordarea sau accesul la beneficiul dreptului.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acelas\u0327i sens s-a ret\u0327inut s\u0327i i\u0302n jurisprudent\u0327a constanta\u0306 a Curt\u0327ii Europene a Drepturilor Omului care a statuat, i\u0302n aplicarea prevederilor art. 14 din Convent\u0327ia privind apa\u0306rarea drepturilor omului s\u0327i a liberta\u0306t\u0327ilor fundamentale privind interzicerea discrimina\u0306rii, ca\u0306 reprezinta\u0306 o i\u0302nca\u0306lcare a acestor prevederi orice diferent\u0327a\u0306 de tratament sa\u0306va\u0302rs\u0327ita\u0306 de stat i\u0302ntre indivizi aflat\u0327i i\u0302n situat\u0327ii analoage, fa\u0306ra\u0306 o justificare obiectiva\u0306 s\u0327i rezonabila\u0306 (de exemplu, prin Hota\u0306ra\u0302rea din 13 iunie 1979, pronunt\u0327ata\u0306 i\u0302n Cauza Marckx i\u0302mpotriva Belgiei, Hota\u0306ra\u0302rea din 13 noiembrie 2007, pronunt\u0327ata\u0306 i\u0302n Cauza D.H. s\u0327i alt\u0327ii i\u0302mpotriva Republicii Cehe, paragraful 175, Hota\u0306ra\u0302rea din 29 aprilie 2008, pronunt\u0327ata\u0306 i\u0302n Cauza Burden i\u0302mpotriva Regatului Unit, paragraful 60, Hota\u0306ra\u0302rea din 16 martie 2010, pronunt\u0327ata\u0306 i\u0302n Cauza Carson s\u0327i alt\u0327ii i\u0302mpotriva Regatului Unit, paragraful 61).<\/p>\n\n\n\n

Prin raportare la aceste principii, Legea criticata\u0306 este discriminatorie pentru urma\u0306toarele argumente:<\/p>\n\n\n\n

\u25cf Recalcularea pensiilor este o ma\u0306sura\u0306 preva\u0306zuta\u0306 doar pentru judeca\u0306tori s\u0326i celelalte categorii de pensionari reglementate de Legea nr. 303\/2022, solut\u0327ia legislativa\u0306 fiind adoptata\u0306 fa\u0306ra\u0306 o justificare a diferent\u0326ierii dintre pensiile stabilite deja potrivit normelor anterioare pentru magistrat\u0326i s\u0326i cele ale celorlalte categorii de pensionari, care nu se recalculeaza\u0306; i\u0302n acest sens, singura ment\u0327iune din Expunerea de motive este i\u0302n sensul ca\u0306 pensiile militare au fost recalculate odata\u0306 cu adoptarea Legii nr. 223\/2015, aceasta fiind insuficienta\u0306; alegerea unei singure categorii profesionale pentru a se dispune recalcularea pensiilor i\u0302n plata\u0306 este discriminatorie, i\u0302ntruca\u0302t nu exista\u0306 vreun criteriu obiectiv s\u0327i rat\u0327ional de diferent\u0326iere.<\/p>\n\n\n\n

\u25cf Pleca\u0302nd de la premisa ca\u0306 pensia de serviciu a fost instituita\u0306 pentru stimularea stabilita\u0306t\u0327ii i\u0302n serviciu s\u0327i a forma\u0306rii unei cariere i\u0302n magistratura\u0306, astfel cum se ret\u0327ine prin Deciziile nr. 20\/2000 s\u0327i 900\/2020, ale Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale a Roma\u0302niei, es\u0327alonarea propusa\u0306 la Anexa 4 la Legea nr. 303\/2022 determina\u0306 o discriminare fundamentata\u0306 pe criteriul va\u0302rstei, i\u0302n condit\u0327iile i\u0302n care criteriul obiectiv de diferent\u0327iere care ar fi trebuit sa\u0306 fundamenteze diferent\u0327a de tratament este vechimea i\u0302n funct\u0327ie; astfel, se creeaza\u0306 situat\u0326ii discriminatorii i\u0302ntre profesionis\u0326tii cu o vechime similara\u0306 i\u0302n funct\u0327ie, dar cu va\u0302rste diferite.<\/p>\n\n\n\n

As\u0327a cum am ara\u0306tat anterior, proiectul are i\u0302n vedere stabilirea unei va\u0302rste de pensionare de 60 de ani i\u0302ncepa\u0302nd cu anul 2035, pa\u0302na\u0306 la acel moment intent\u0327ia declarata\u0306 fiind de a se reglementa o perioada\u0306 tranzitorie. I\u0302nsa\u0306, i\u0302n afara primelor 3 pozit\u0326ii din tabelul din Anexa nr. 2 la Legea criticata\u0306 (Anexa nr. 4 la Legea nr. 303\/2022) legiuitorul nu a stabilit, i\u0302n realitate, perioade tranzitorii. Nu se poate i\u0302nt\u0327elege rat\u0327iunea pentru care doar i\u0302n primii doi ani de aplicare exista\u0306 o es\u0327alonare reala\u0306, i\u0302ncepa\u0302nd cu cel de al treile an calendaristic (2026) nemaiexista\u0302nd, i\u0302n realitate, o es\u0327alonare, de vreme ce, pentru fiecare an calendaristic se adauga\u0306 un an de va\u0302rsta\u0306. Astfel, solut\u0327ia din Anexa nr. 2 a Legii echivaleaza\u0306 cu o schimbare intempestiva\u0306 s\u0327i aleatorie a va\u0302rstei de pensionare. Trecerea la noul regim de va\u0302rsta\u0306 trebuia sa\u0306 se faca\u0306 treptat s\u0327i proport\u0327ional cu numa\u0306rul de ani pa\u0302na\u0306 la i\u0302mplinirea va\u0302rstei standard de 60 de ani, pentru a evita situat\u0327iile de va\u0306dita\u0306 discriminare s\u0327i i\u0302nca\u0306lcare a principiului proport\u0327ionalita\u0306t\u0327ii, i\u0302n care, de pilda\u0306 o persoana\u0306 care, potrivit legii vechi, ar fi i\u0302ndeplinit condit\u0327iile de pensionare a doua zi dupa\u0306 data preva\u0306zuta\u0306 pentru intrarea i\u0302n vigoare legii noi, sa\u0306 fie obligata\u0306 sa\u0306 mai profeseze i\u0302nca\u0306 12 ani pentru a reus\u0327i sa\u0306 i\u0302ndeplineasca\u0306 condit\u0327iile de pensionare preva\u0306zute de actul normativ nou.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, aceasta\u0306 solut\u0327ie legislativa\u0306 creeaza\u0306 un tratament discriminatoriu pe de o parte, i\u0302ntre persoanele care se i\u0302ncadreaza\u0306 i\u0302n ipoteza primelor trei pozit\u0327ii ale tabelul i\u0302n discut\u0327ie s\u0327i cele care intra\u0306 sub incident\u0327a pozit\u0327iilor ulterioare ale acestuia (s\u0327i care nu mai beneficiaza\u0306 de es\u0327alonare), precum s\u0327i i\u0302ntre magistrat\u0327i intrat\u0327i la acelas\u0327i moment i\u0302n profesie, dar care au va\u0302rste diferite la momentul intra\u0306rii i\u0302n vigoare a legii.<\/p>\n\n\n\n

VII. Dispozit\u0326iile Art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea nr. 227\/2015 privind Codul fiscal i\u0302ncalca\u0306 dispozit\u0327iile art. 1 alin. (5) s\u0327i art. 16 alin. (1) din Constitut\u0327ie.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n esent\u0327a\u0306, dispozit\u0327iile legale criticate modifica\u0306 regulile de impozitare a veniturilor din pensii, i\u0302n sensul instituirii unei supraimpozita\u0306ri a pensiilor de serviciu care depa\u0306s\u0326esc ata\u0302t ca\u0302s\u0326tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigura\u0306rilor sociale de stat (i\u0302n forma propusa\u0306 pentru modificare de Camera Deputat\u0326ilor, partea supusa\u0306 impozita\u0306rii este cea care depa\u0306s\u0326es\u0326te ca\u0302s\u0326tigul salarial mediu net pe economie), ca\u0302t s\u0326i partea contributiva\u0306 a acestor pensii.<\/p>\n\n\n\n

Din modalitatea de redactare a normelor adoptate nu rezulta\u0306 cu suficienta\u0306 claritate s\u0326i precizie baza de impozitare i\u0302n situat\u0327iile speciale avute i\u0302n vedere, aceasta neputa\u0302nd fi determinata\u0306 de ca\u0306tre destinatarii legii i\u0302ntr-o modalitate care sa\u0306 previna\u0306 interpreta\u0306rile arbitrare s\u0326i discriminatorii.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n aceasta\u0306 modalitate de reglementare se i\u0302ncalca\u0306 unul dintre principiile fundamentale ale fiscalita\u0306t\u0326ii, consfint\u0326it i\u0302n art. 3 lit. b) din Legea nr. 227\/2015 privind Codul fiscal, referitor la certitudinea impunerii, care presupune elaborarea de norme juridice clare, care sa\u0306 nu conduca\u0306 la interpreta\u0306ri arbitrare, iar termenele, modalitatea s\u0327i sumele de plata\u0306 trebuie sa\u0306 fie precis stabilite pentru fiecare pla\u0306titor, respectiv aces\u0327tia sa\u0306 poata\u0306 urma\u0306ri s\u0327i i\u0302nt\u0327elege sarcina fiscala\u0306 ce le revine, precum s\u0327i sa\u0306 poata\u0306 determina influent\u0327a deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.<\/p>\n\n\n\n

Or, principul predictibilita\u0306t\u0326ii s\u0326i certitudinii fiscale reprezinta\u0306 o transpunere la nivel infraconstitut\u0326ional a principiului legalita\u0306t\u0327ii preva\u0306zut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala\u0306, legiuitorul fiind t\u0327inut sa\u0306 adopte o legislat\u0327ie previzibila\u0306 s\u0327i coerenta\u0306 i\u0302n ma\u0306sura\u0306 sa\u0306 asigure stabilitatea raporturilor juridice existente i\u0302n domeniul fiscal (mutatis mutandis, Decizia nr. 845\/2020, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, par. 90 teza I).<\/p>\n\n\n\n

VIII. I\u0302nca\u0306lcarea art. 1 alin. (4) din Constitut\u0327ie privind principiul separat\u0326iei s\u0326i echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loiala\u0306 s\u0326i la respectul reciproc i\u0302ntre autorita\u0306t\u0326ile statului, inclusiv prin raportare la dispozit\u0326iile art. 147 din Constitut\u0326ie<\/p>\n\n\n\n

As\u0326a cum a ret\u0326inut Curtea Constitut\u0326ionala\u0306 prin Decizia nr. 153\/2020, paragraful 71, ,,Reglementarea drepturilor magistrat\u0326ilor, i\u0302ntre care s\u0326i dreptul la pensie, prives\u0326te statutul profesiilor respective, subsumat garant\u0326iilor de independent\u0326a\u0306 a justit\u0326iei, precum s\u0327i, ca\u0302t prives\u0326te procurorii, rolului constitut\u0326ional al Ministerului Public.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Referindu-se la cont\u0326inutul normativ al art. 125 alin. (2) din Constitut\u0326ie – Statutul judeca\u0306torilor, Curtea a stabilit ca\u0306 acesta se subsumeaza\u0306 art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitut\u0326ie, acest din urma\u0306 text constitut\u0326ional cuprinza\u0302nd toata\u0306 sfera de relat\u0326ii sociale privitoare la justit\u0326ie, respectiv organizare, funct\u0326ionare, statut.<\/p>\n\n\n\n

Noul statut al judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor a fost adoptat prin Legea nr. 303\/2022 privind statutul judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor s\u0326i a intrat i\u0302n vigoare i\u0302n data de 16 decembrie 2022. Proiectul de lege a fost adoptat i\u0302n procedura de urgent\u0326a\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta\u0306 noua\u0306 reglementare a fost adoptata\u0306 la init\u0327iativa legislativa\u0306 a Guvernului exprimata\u0306 prin depunerea unui proiect de lege care a pus i\u0302n discut\u0326ie modificarea condit\u0326iilor de pensionare a magistrat\u0326ilor s\u0326i criteriilor privind calculul pensiilor s\u0327i care, i\u0302n urma implica\u0306rii directe a tuturor pa\u0306rt\u0327ilor interesate s\u0327i a unei consulta\u0306ri reale a acestora s\u0327i i\u0302n urma dezbaterilor parlamentare, a fost adoptata\u0306 i\u0302n forma i\u0302n vigoare la aceasta\u0306 data\u0306.<\/p>\n\n\n\n

Prin expunerea de motive ce a i\u0302nsot\u0327it proiectul de lege privind statutul judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, Guvernul a justificat emiterea acestui proiect de lege prin faptul ca\u0306 \u201eintrarea i\u0302n vigoare a legilor justit\u0327iei (legilor privind statutul judeca\u0306torilor s\u0327i procurorilor, privind organizarea judiciara\u0306 s\u0327i privind Consiliul Superior al Magistraturii) constituie jalon i\u0302n Planul Nat\u0327ional de Redresare s\u0327i Rezilient\u0327a\u0306 (PNNR) al Roma\u0302niei\u201d. De asemenea, tot prin expunerea de motive, init\u0327iatorul a precizat ca\u0306 prin proiectul de lege se propune: reglementarea la nivel de lege a tuturor aspectelor care privesc cariera magistrat\u0327ilor, ment\u0327inerea drepturilor magistrat\u0327ilor la nivelul existent i\u0302n prezent s\u0327i instituirea unei prevederi care stabiles\u0327te ca\u0306 salarizarea magistrat\u0327ilor se va reglementa prin lege speciala\u0306 privind salarizarea i\u0302n domeniul justit\u0327iei; faptul ca\u0306 i\u0302n materia pensiilor de serviciu se ment\u0327in dispozit\u0327iile i\u0302n vigoare privind cuantumul pensiilor dar s\u0327i prevederea expresa\u0306 i\u0302n lege privind recalcularea pensiilor i\u0302n situat\u0327ia pensionarilor care se rei\u0302ncadreaza\u0306 dupa\u0306 pensionare sau care ra\u0306ma\u0302n i\u0302n activitate (pagina 7 din expunerea de motive).<\/p>\n\n\n\n

Totodata\u0306, prin aceeas\u0327i propunere legislativa\u0306, init\u0327iatorul a venit cu o noua\u0306 solut\u0327ie normativa\u0306 privind condit\u0327iile de pensionare a magistrat\u0327ilor rezultata\u0306 din comasarea alineatelor (1) s\u0327i (2) ale articolului 82 din Legea nr. 303\/2004, noua dispozit\u0327ie legala\u0306 rega\u0306sindu-se la articolul 211 din Legea nr. 303\/2022.<\/p>\n\n\n\n

La ca\u0302teva zile dupa\u0306 intrarea i\u0302n vigoare a Legii nr. 303\/2022 privind statutul judeca\u0306torilor s\u0326i procurorilor, respectiv i\u0302n data de 29 decembrie 2022, Guvernul a i\u0302naintat Senatului proiectul de Lege pentru modificarea s\u0326i completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, solicita\u0302nd adoptarea acesteia tot i\u0302n procedura\u0306 de urgent\u0326a\u0306 s\u0327i prin care a propus, din nou, modificarea condit\u0327iilor de pensionare a categoriei profesionale preva\u0306zute de Legea nr. 303\/2022 s\u0327i a criteriilor privind calculul pensiilor acestora.<\/p>\n\n\n\n

De data aceasta, prin expunerea de motive, init\u0327iatorul justifica\u0306 propunerea legislativa\u0306 ara\u0306ta\u0302nd ca\u0306 \u201eprin actele normative care reglementeaza\u0306 pensiile de serviciu s-a creat un regim juridic special de pensionare pentru anumite categorii socio-profesionale (…) de natura\u0306 sa\u0306 creeze avantaje i\u0302n favoarea acestora i\u0302n unele cazuri fa\u0306ra\u0306 o justificare obiectiva\u0306 s\u0327i rezonabila\u0306 (…). Mai arata\u0306 ca\u0306 reformarea sistemului public de pensii – jalonului 215 este o obligat\u0327ie asumata\u0306 i\u0302n Planul Nat\u0327ional de Redresare s\u0327i Rezilient\u0327a\u0306 (PNNR) al Roma\u0302niei, s\u0327i ca\u0306, potrivit acestui jalon, \u201etrebuie i\u0302ntreprinse demersurile necesare pentru intrarea i\u0302n vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Repunerea i\u0302n discut\u0327ie, la un interval de ca\u0302teva zile, a condit\u0327iilor de pensionare s\u0327i a criteriilor de calcul al pensiilor de serviciu ale magistrat\u0327ilor s\u0327i invocarea unor motive de necesitate a legifera\u0306rii, fundamental opuse, sunt de natura\u0306 a afecta stabilitatea statutului magistrat\u0327ilor cu consecint\u0327a sla\u0306birii independent\u0327ei justit\u0327iei s\u0327i a puterii judeca\u0306tores\u0327ti i\u0302n ansamblul sa\u0306u. Atribut\u0327iile constitut\u0327ionale ale Guvernului s\u0327i ale Parlamentului astfel exercitate contravin cerint\u0327elor respectului reciproc i\u0302ntre autorita\u0306t\u0327ile statului s\u0327i coopera\u0306rii loiale, afecta\u0302nd principiul fundamental al statului de drept, respectiv principiul separat\u0327iei s\u0327i echilibrului puterilor – legislativa\u0306, executiva\u0306 s\u0327i judeca\u0306toreasca\u0306 -, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala\u0306 s\u0327i garantat de art.1 alin. (5).<\/p>\n\n\n\n

Exercitarea atribut\u0327iilor privind init\u0327iativa legislativa\u0306 a Guvernului s\u0327i de legiferare a Parlamentului trebuie exercitate cu buna\u0306-credint\u0327a\u0306, i\u0302n spiritul comportamentului loial s\u0327i respectului fat\u0327a\u0306 de cealalta\u0306 putere a statului reprezentata\u0306 de puterea judeca\u0306toreasca\u0306 s\u0327i cu respectarea cerint\u0327elor de independent\u0327a\u0306 a justit\u0327iei, ata\u0302t sub aspect institut\u0327ional [art. 126 alin.(1) din Constitut\u0327ie], ca\u0302t s\u0327i sub aspect individual [art. 124 alin. (3) din Constitut\u0327ie], fa\u0306ra\u0306 de care nu-s\u0327i poate i\u0302ndeplini atribut\u0327iile sale constitut\u0327ionale.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n plus, o i\u0302nca\u0306lcare a principiului coopera\u0306rii loiale se impune a fi ret\u0327inuta\u0306 s\u0327i prin raportare la dispozit\u0327iile art. 147 alin. (4) din Constitut\u0327ie, fat\u0327a\u0306 de atitudinea legiuitorului care, i\u0302n pofida bogatei s\u0327i constantei jurisprudent\u0327e a Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale prin care s-a stabilit ca\u0306 statutul constitut\u0327ional al magistrat\u0327ilor – statut dezvoltat prin lege organica\u0306 s\u0327i care cuprinde o serie de incompatibilita\u0306t\u0327i s\u0327i interdict\u0327ii, precum s\u0327i responsabilita\u0306t\u0327ile s\u0327i riscurile pe care le implica\u0306 exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta\u0306 a<\/p>\n\n\n\n

independent\u0327ei justit\u0327iei, garant\u0327ie a statului de drept, preva\u0306zut de art. 1 alin. (3) din<\/p>\n\n\n\n

Legea fundamentala\u0306, periodic, readuce i\u0302n discut\u0327ie solut\u0327ii legislative care, prin<\/p>\n\n\n\n

i\u0302ncercarea de eliminare a pensiei de serviciu a magistrat\u0327ilor, pa\u0306streaza\u0306 acelas\u0327i<\/p>\n\n\n\n

caracter neconstitut\u0327ional.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n acest sens, este necesar sa\u0306 fie amintit ca\u0306, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicata\u0306 i\u0302n Monitorul Oficial al Roma\u0302niei, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, Curtea Constitut\u0327ionala\u0306 a ret\u0326inut ca\u0306 o astfel de atitudine a legiuitorului contravine comportamentului constitut\u0326ional loial de care acesta trebuie sa\u0306 dea dovada\u0306 fat\u0326a\u0306 de instant\u0326a constitut\u0326ionala\u0306 s\u0326i fat\u0326a\u0306 de jurisprudent\u0326a acesteia. Curtea a constatat ca\u0306 obligat\u0326iile constitut\u0326ionale care rezulta\u0306 din jurisprudent\u0326a sa circumscriu cadrul activita\u0306t\u0326ii legislative viitoare s\u0326i a ret\u0326inut ca\u0306, prin adoptarea unei solut\u0326ii legislative similare cu cea constatata\u0306 ca fiind contrara\u0306 dispozit\u0326iilor Constitut\u0326iei, legiuitorul a act\u0326ionat ultra vires, i\u0302nca\u0306lca\u0302ndu-s\u0326i obligat\u0326ia constitut\u0326ionala\u0306 rezultata\u0306 din art. 147 alin. (4) din Constitut\u0327ie.<\/p>\n\n\n\n

I\u0302n consecint\u0326a\u0306, pentru considerentele de mai sus, I\u0302nalta Curte de Casat\u0327ie s\u0327i Justit\u0327ie, constituita\u0306 i\u0302n Sect\u0327ii Unite<\/p>\n\n\n\n

HOTA\u0306RA\u0306S\u0327TE:<\/p>\n\n\n\n

Sesizarea Curt\u0327ii Constitut\u0327ionale pentru a se pronunt\u0326a asupra neconstitut\u0326ionalita\u0306t\u0326ii Legii pentru modificarea s\u0327i completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu s\u0327i a Legii nr. 227\/2015 privind Codul fiscal, i\u0302n ansamblul sa\u0306u.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sesizarea \u00ceCCJ se va judeca pe 26.07.2023. Cu o importan\u021b\u0103 public\u0103 remarcabil\u0103, se pare c\u0103 sesizarea va fi dezb\u0103tut\u0103 mai devreme dec\u00e2t anticipam. Legitimat\u0103 constitu\u021bional, sesizarea ICCJ va trece prin controlul de constitu\u021bionalitate a legii \u00eenainte de promulgare. At\u00e2t motivele de neconstitu\u021bionalitate extrinsec\u0103 (caracterul eterogen – nesocotirea unicit\u0103\u021bii, nerespectarea principiului bicameral, lipsa de claritate \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":368,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-367","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-penitenciare"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/pmioveni.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/07\/d99e8886e8f37f20f28ba679a0280637-1063x560-00-86.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=367"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":374,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/367\/revisions\/374"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/368"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pmioveni.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}