Pl-x244 într-un control de constituționalitate a priori
Fără a ține cont de evenimentele din ultimele șase luni, guvernul, prin procedură de urgență, devine inițiatorul unui proiect de lege pentru modificarea pensiilor de serviciu.
Prin actualul proiect de lege se încearcă instituirea unui cadru legislativ conform componentei C8/R6: Reforma sistemului de pensii – Jalonul 215, care trebuia să intre în vigoare în trimestrul IV al anului 2022, cu scopul de a reduce cheltuielile bugetare, de a eficientiza și de a sprijini procesul bugetar.
Se preconizează că această măsură va contribui la redresarea și susținerea economiei naționale, în vederea asocierea cu creșterea serviciilor oferite.
Termenii precum reversibilitate, eficiență, sustenabilitate, traiectorie împovărată, optimizare și reconstrucție a rezervelor par a fi utilizați într-un mod pompos și cu multe cuvinte „dăștepte”, care, după fiecare pagină citită, te fac să te întrebi retoric: „Ce înseamnă asta?”
Nu știm cum sună acești termeni pentru ceilalți, probabil că și profesia ne determină să îi vedem astfel, dar nouă ne sună a șmechereala bine orchestrată de băieții cu multă carte.
Cu toate că avem și noi cunoștințe, chiar și darul de a scrie fără sens, se pare că nu sunt suficiente pentru a parcurge cu atenție întreaga documentație a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat de Consiliul UE la 28 octombrie 2021.
Poate ne înșelăm și Comitetul Interministerial pentru PNRR și Comitetul Ministerial pentru PNRR chiar au în vedere intenții serioase în raport cu motivele justificate, iar pensiile sunt principalul obiectiv al Comisiei Europene.
În schimb, acum două zile, Comisia Europeană a aprobat preliminar tranșa a doua din PNRR, iar România urmează să primească, în luna septembrie 2023, granturi în valoare de 1,86 miliarde de euro.
Cu toate acestea, pentru ca tranșa preliminară aprobată să devină o decizie de plată a Comisiei Europene, cererea trebuie să obțină trei avize ale comitetelor europene.
Această tranșă nu prezintă riscuri majore și va avea un parcurs destul de ușor.
În tranșa a III-a, pentru care se consideră că există un pericol de blocare, se introduce un jalon pentru reducerea cheltuielilor publice, iar din septembrie 2023, în viziunea politică, problema principală este legată de reforma pensiilor speciale.
În acest context, există preocuparea că suma ar putea fi blocată și se propune o reducere a cheltuielilor publice, având în vedere problema principală legată de reforma pensiilor speciale.
Dacă obligațiile restante nu sunt îndeplinite, guvernul va avea până la sfârșitul anului să găsească o soluție pentru validarea obiectivului, timp în care fondurile rămân suspendate.
Întreaga situație a generat multă agitație, iar puțini cred că au reușit să citească toate documentele înaintate.
Există multă confuzie și discuții, iar situația concretă este cunoscută de puțini, mulți oferindu-și părerea așa cum o facem și noi aici.
Pe meleagurile noastre, proiectul de lege propus de Guvern va fi supus verificării Curții Constituționale.
Marii politicieni români afirmă că este o lege a pensiilor speciale sustenabilă, acceptată de Comisia Europeană și că va trece de controlul de constituționalitate al CCR.
De acum, în următoarele 24 de ore de la înregistrare, Curtea Constituțională va comunica celorlalți actori politici actul și data la care vor avea loc dezbaterile.
Rolul conferit de lege avocatului poporului este de a proteja drepturile și libertățile tuturor cetățenilor.
Ne-am fi așteptat ca și Avocatul Poporului, conform atribuțiilor sale legale, să manifeste interes și să realizeze un studiu semnificativ asupra aspectelor procedurale și să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la posibila neregularitate constituțională, dar ne-am înșelat.
Datorită importanței manifestate, considerăm că actul de sesizare va fi supus dezbaterii în luna septembrie 2023, iar decizia va fi, în contrapondere cu părerile politice, una de reexaminare și de aducere în acord cu prevederile constituționale.